Primari fără legitimitate. În 5 localități din România edilii au fost aleși de mai puțin de 30% dintre cetățeni

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Alegerile locale din 9 iunie din România au fost marcate de o prezență semnificativă la vot, la nivel național (peste 50%). Cu toate acestea în unele localități am avut o prezență extrem de scăzută – sub 30%. Aceste localități includ Ferești (Vaslui), orașul Vaslui, Prisăcani și Costuleni (Iași), precum și Păltiniș (Botoșani).

Ferești și orașul Vaslui

În comuna Ferești, județul Vaslui, oamenii s-au ferit de vot. Prezența la urne a fost de doar 25,58%. Cu toate acestea, Arteni Sebastian de la PSD a câștigat detașat, obținând 77,79% din voturile exprimate. Acesta a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de votanți, asigurându-și astfel victoria în ciuda prezenței scăzute.

Orașul Vaslui a înregistrat cea mai mică prezență la vot din țară, cu doar 16,85% dintre cetățeni prezentându-se la urne. Braniște Lucian de la PSD a fost ales primar cu 46% din voturile celor prezenți. Această rată extrem de scăzută de participare ridică întrebări cu privire la implicarea civică a locuitorilor și la motivele care au condus la o asemenea lipsă de interes în procesul electoral.

Prisăcani și Costuleni (Iași)

La Prisacani, județul Iași, prezența la vot a fost de 24,78%. Stanciu Ghiorghe de la PSD a fost ales primar cu 38% din voturile celor prezenți. Rezultatul arată că, deși prezența a fost scăzută, competiția politică a fost intensă, iar voturile au fost distribuite mai uniform între candidați.

În comuna Costuleni, județul Iași, prezența la vot a fost de doar 27,71%. Primar a fost ales Dodan Mirică de la PNL, care a obținut 60% din voturile celor prezenți. Aceasta reprezintă o victorie clară pentru PNL într-o comună unde participarea electorală a fost relativ scăzută.

Păltiniș, Botoșani

Comuna Păltiniș din județul Botoșani a avut o prezență de 26,37% la vot. Romanescu Costel de la AUR a câștigat funcția de primar cu 54,33% din voturile exprimate. AUR a reușit astfel să obțină o victorie într-o localitate cu o participare electorală modestă.

Ce legitimitate au primarii?

Prezența scăzută la vot în localitățile menționate ridică întrebări semnificative despre legitimitatea primarilor aleși și despre gradul de reprezentativitate al acestora.

Primarii aleși în contextul unei prezențe scăzute la vot au un mandat mai puțin reprezentativ, deoarece un procent semnificativ al populației nu și-a exprimat votul. De exemplu, în orașul Vaslui, doar 16,85% din cetățeni au votat, ceea ce înseamnă că Braniște Lucian de la PSD a fost ales de o minoritate relativ mică din electoratul total.

Legitimitatea democratică a unui lider este mai solidă atunci când este susținută de o participare electorală largă. O prezență la vot sub 30% sugerează că majoritatea cetățenilor nu și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce poate indica apatie, neîncredere în candidați sau în sistemul electoral. Aceasta poate diminua percepția de legitimitate a primarilor în ochii publicului. Primarii aleși într-un context de participare scăzută pot avea dificultăți în a guverna eficient și în a implementa politici, deoarece nu au un mandat puternic din partea cetățenilor. Aceștia pot întâmpina opoziție din partea comunității și pot avea dificultăți în a obține sprijin pentru inițiativele lor.

În concluzie, prezența scăzută la vot din aceste localități sugerează că legitimitatea primarilor aleși poate fi contestată, având în vedere că doar o mică parte a populației a participat la procesul electoral.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: