Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, invitat miercuri la Puterea Știrilor, a declarat că „din păcate, în România se vorbește foarte mult emoțional, despre educație”.
Potrivit rectorului SNSPA, „noi avem un sistem încă ancorat în reproducere, asimilare de informații și să demonstrezi că ești capabil să spui ce ai fost învățat, să tocești”, motiv pentru care elevii români nu știu să gândească, potrivit uneia dintre concluziile rezultatelor PISA 2022, rezultate care clasează România și la acest capitol în coada Europei.
„Lucrez în educație de aproape 30 de ani, chiar peste 30 de ani, dacă iau în calcul și practica din perioada studenției din școlile din București. Prima mea poziție a fost in Ministerul Educației. Am lucrat mulți ani in minister. Am avut toate pozițiile, de la junior până la ministru independent.
Din păcate, în România se vorbește foarte mult emoțional, despre educație. Se vorbeste destul de rar, într-o manieră rece, echilibrată, printr-o analiză comparativă. La final, întotdeauna tragem concluzia că ministrul Educației nu e bun, chiar dacă subiectul, de exemplu, creativitate, este rezultatul a 10 ani de educație, a manualelor de acum 15-20 de ani și a modului în care au fost formați profesorii. Inclusiv eu am făcut programul pedagogic la Universitatea București. Niciodată nu ne-au învățat despre creativitate.
Deci noi avem un sistem încă ancorat în reproducere, asimilare de informații și să demonstrezi că ești capabil să spui ce ai fost învățat. Să tocești. Este de neînțeles cum chiar pregătirea pentru bacalaureat se face prin învățarea unor sinteze. Cum adică să înveți sinteză din Ion? Trebuie să citești Ion, să-l discuți, să-l dezbați și nu trebuie să pregătești nimic dacă tu ai făcut aceste exerciții de analiză, de discuție în clasă la momentul potrivit.
Din păcate, avem Institutul de Știință al Educației pe care nu l-am folosit suficient. Avem un centru specializat pentru subiecte. Dacă cumva un subiect sună ciudat pentru modul în care am fost noi formați în școală acum 30 de ani, începem să ne dăm cu părerea, chiar dacă nu ne pricepem. Spunem că nu sunt subiectele bune”.
„Noi nu înțelegem valoarea greșelii în procesul de formare”
„Dacă ai luat 10 imediat coroniță. Toată lumea trebuie să ia 10. Dacă ai luat patru sau cinci, ești o nenorocire, un dezastru. Rușinea clasei sau a școlii. Absolut greșit.
Educația înseamnă să înveți, să greșești, după aceea să înveți mai mult ca să greșești, mai puțin să descoperi unde ești bun. Pentru că puneți-mă pe mine să cânt, o să iau, nu trei, o să iau unu. Nu poti să fii bun la tot. Și aduceți-vă aminte discuția despre note. Ani de zile, cred, a fost criticat ministru Marga că a scos notele din ciclul primar. Cum că trebuie să știm care e primul care, al 2-lea nu? Exact acolo apare procesul de inhibiție a celor care nu pot fi în primii trei, primii cinci, primii șapte”, a spus rectorul SNSPA, Remus Pricopie.
Concluziile PISA 2022: Elevii români nu știu să gândească creativ
În cadrul ultimelor teste PISA, 42% dintre elevii români nu au atins nici măcar nivelul 3 de competență, considerat de bază pentru gândirea creativă. Asta înseamnă că nu pot gândi liber, nu pot genera idei adecvate în contextul unor anumitor sarcini cum nu pot genera idei sau soluții originale în contexte familiare, scrie edupedu.ro.
Este și motivul pentru care Ministerul Educației a emis o serie de măsuri pe care le recomandă școlilor și profesorilor, măsuri care să le dezvolte copiilor competența de gândire creativă. Printre acestea se numără: programe educaționale precum integrarea creativității în toate disciplinele, proiecte interdisciplinare, promovarea proiectelor care combină mai multe discipline pentru a dezvolta o abordare holistică în rezolvarea problemelor etc. Oficialii din minisdter propun metode noi de predare și învățare. Printre acestea, învățarea prin investigație – promovarea unei abordări prin care elevii descoperă singuri conceptele, prin experimente și explorare, învățarea bazată pe proiecte, învățarea prin joc (utilizarea jocurilor educative pentru a stimula interesul și creativitatea elevilor).
Printre resursele educaționale care ar ajuta profesorii în consolidarea capacității de gândire creativă se regăsește utilizarea tehnologiei. Ac est lucru presupune integrarea tehnologiei digitale, pentru a facilita explorarea creativă. Evident, este nevoie și de evaluare și feedback. Vorbim despre o evaluare formativă – oferirea de feedback continuu și constructiv pentru a încuraja progresul și dezvoltarea creativității elevilor dar și despre o evaluare prin portofoliu. Această formă de evaluare presupune încurajarea elevilor de a-și creaportofolii de lucrări creative care să reflecte evoluția lor în timp.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
