Alegerile din Spania s-au încheiat duminică, iar Partidul Popular (PP) a câștigat acest scrutin, chiar dacă îi va fi dificil să formeze majoritatea parlamentară pentru a guverna. Partidul Popular a câștigat 136 de fotolii în Parlament, cu 47 mai mult decât în 2019, în timp ce Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), condus de fostul premier Pedro Sanchez, a obținut doar 122 de mandate, cu 2 mai mult decât în urmă cu 4 ani.

Pentru niciunul dintre aceste mari partide nu va fi ușor să formeze o majoritate parlamentară, deoarece vor depinde de alte partide. PP va trebui să convingă Vox – partid cu influențe extremiste, anti-migranți, foarte critic cu UE – iar PSOE va trebui să negocieze cu SUMAR, un partid progresist, feminist și cu o ideologie LGBT.

Chiar și așa, atât PP, cât și PSOE vor avea nevoie și de alte partide pentru a guverna. Prima șansă pare să o aibă PP și Vox, care împreună strâng 169 de fotolii în Parlament, spre deosebire de 153 cât au PSOE și SUMAR. Majoritatea se atinge la 176, dar nu este exclus să se ajungă din nou la vot peste 3 luni, dacă nu se va forma nicio majoritate după aceste alegeri.

Dreapta, favorită la alegeri în Vestul Europei

Alegerile din Spania nu sunt primul caz în care partidele de centru-dreapta câștigă alegerile. În ultimii 2 ani, partidele de dreapta au avut un mare avantaj la alegeri, iar partidele cu un discurs critic la adresa UE încep să câștige tot mai multe voturi. Vox a pierdut 19 mandate în ultimii 4 ani, dar în alte state UE partidele asemănătoare au ajuns la guvernare.

Italia este cel mai bun exemplu în acest sens, unde în 2022 partidul Frații Italiei (FdI), condus de Giorgia Meloni și prieten cu Vox, a câștigat alegerile legislative și a format majoritatea parlamentară cu Forza Italia, partidul fostului premier Silvio Berlusconi, și Lega, condus de Matteo Salvini.

Giorgia Meloni se declara, în opoziție, cel mai mare inamic al Uniunii Europene și promitea că va opri valul de migranți care sosește zilnic în Italia. Odată ajunsă la guvernare, Meloni s-a dovedit cel mai bun partener pentru Comisia Europeană și pentru NATO, iar în fiecare zi în Italia sosesc zilnic sute de migranți ilegali din Africa, aduși de ONG-uri. Cea mai mare promisiune a FdI s-a dovedit și cea mai mare dezamăgire pentru italieni. De când a preluat mandatul de premier, Giorgia Meloni nici măcar nu a mai criticat Uniunea Europeană, adoptând în tăcere toate proiectele Comisiei și îmbrățișând liderii europeni.

Finlanda are și ea o guvernare de centru-dreapta, formată după alegerile din acest an. Partidul de Coaliție Națională și Adevărații Finlandezi (AF) au decis să formeze împreună noua majoritate, cu ajutorul altor două partide foarte mici: Democrații-Creștini și Partidul Popular Suedez din Finlanda. Adevărații Finlandezi sunt un partid popular și conservator, cu numeroase mesaje anti-UE în ultimul deceniu. Mai mulți lideri ai partidului Adevărații Finlandezi au făcut comentarii sau glume rasiste în trecut, ceea ce le afectează credibilitatea la guvernare.

Suedia este și ea în situației Finlandei, având un guvern complet de dreapta și votat în Parlament de partidul Democrații Suedezi (DS), considerat conservator și anti-UE. Democrații Suedezi (DS) respectă modelul Vox din Spania, FdI din Italia și AF din Finlanda. Doar că Democrații Suedezi nu sunt parte din guvern, ci doar au votat actualul guvern, însă voturile lor sunt esențiale pentru actuala guvernare. La alegerile legislative din 2022, DS au fost pe locul 2, cu 20% din voturi, spre deosebire de Partidul Moderat (19%), cel care a dat premierul. Astfel, premierul Ulf Kristersson este dependent de Democrații Suedezi dacă vrea să guverneze.

Toate aceste partide cu un discurs suveranist, anti-migranți și anti-UE nu au reprezentat nicio problemă pentru Uniunea Europeană atunci când au ajuns la guvernare. Comisia Europeană are, în continuare, probleme cu partidele care guvernează în Ungaria și Polonia, nu cu Italia sau Suedia.

O astfel de schimbare poate să apară și în Germania, unde partidul Alternativă pentru Germania (AfD) a crescut foarte mult în sondaje. Scena politică din Germania arată astfel în prezent: CDU/CSU la circa 25%, AfD la 21%, SPD la 19%, Verzii la 14,5%, FdP la 6,5%, iar Die Linke la 5%. Toate partidele care guvernează momentan în Germania (SPD, Verzii și FDP) au suferit pierderi uriașe de voturi față de alegerile din urmă cu 2 ani și nu ar mai avea nicio șansă să guverneze împreună.

Prin urmare, electoratul german răsplătește opoziția după 2 ani plini de crize. În ultimul an, AfD a criticat de mai multe poziția Germaniei în conflictul dintre Ucraina/Nato și Rusia, arătând că sancțiunile economice au afectat, în primul rând, industria germană. Acest discurs i-a ajutat să atragă foarte multe voturi, într-o țară care nu vrea război cu Rusia.

Cum va arăta Parlamentul European în 2024

Actualele alegeri arată primele semnale pentru alegerile europarlamentare din 2024. Nu este o luptă între partidele de dreapta și stânga, ci o luptă între cei care guvernează și opoziție. În ultimii 2 ani, partidele din opoziție au fost mai atractive pentru electorat în Spania, Italia, Finlanda, Suedia și este posibil să apară și multe alte țări pe listă precum Olanda, Germania, Austria sau România.

Trebuie precizat că olandezii vor merge la urne în noiembrie 2023 pentru a-și alege noul Parlament, și implicit noul guvern, după demisia premierului Mark Rutte. Partidul Mișcarea Cetățenilor-Agricultori (BBB), cu un discurs critic la adresa UE, este preferat de electoratul olandez, având șanse să obțină între 27 și 29% din voturi, arată sondajele.

În Austria poate apărea surpriza Fpo, care în sondaje este într-o continuă creștere. Alegerile din Austria, din 2024, sunt o miză importantă și pentru România, deoarece Fpo ar putea bloca intrarea țării noastre în spațiul Schengen. Fpo are în sondaje circa 30% și se afirmă ca fiind prima forță politică din Austria.

De asemenea, în România există AUR care în sondaje are 20%. AUR se înscrie în modelul FdI, Adevărații Suedezi și alte partide din Europa. Iar în Franța va fi important de urmărit evoluția partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen. Popularitatea lui Macron este într-o continuă scădere, iar lupta în Franța pare să se dea între Melenchon și Le Pen, ambii foarte critici cu UE și măsurați la 25% în sondaje. Peste jumătate din voturile francezilor s-ar putea duce la partide care cer schimbarea Uniunii Europene.

Toate aceste evoluții vor schimba compoziția Parlamentului European, care din 2019 dădea semne că se pregătește să treacă la o nouă etapă. Alegerile din 2024 pot duce la reducerea celor două mari grupuri care domină PE: Popularii și Social-Democrații. Aceștia au reușit mereu să dețină majoritatea și să se impună la nivel european. Dar va fi tot mai dificil pentru PPE și SD să mai obțină singuri majoritatea. Un nou grup europarlamentar, format din partide cu un discurs critic la adresa UE, ar putea să apară și să aibă tot mai multă putere în Parlamentul European.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News