Liderii NATO vor avea multe de sărbătorit atunci când se vor reuni la Washington, miercuri şi joi, pentru cea de-a 75-a aniversare a alianţei, scrie Mark Webber, profesor de politică internaţională la Universitatea din Birmingham într-un articol publicat de The Conversation.
Suedia va fi primită la primul său summit în calitate de aliat NATO.
De asemenea, liderii vor lua act de progresele înregistrate în ceea ce priveşte bugetele de apărare – în 2024, 23 dintre cei 32 de aliaţi vor îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.
Summitul va fi ultimul pentru secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg. Fostul prim-ministru al Ţărilor de Jos, Mark Rutte, cu o mare experienţă, îi va prelua funcţia în octombrie.
Stoltenberg a indicat că summitul va avea trei teme principale: Ucraina, descurajarea şi apărarea şi parteneriatele globale.
Fiecare a fost o prioritate şi la summitul de la Vilnius de acum un an. Reuniunea de Washington va fi, potrivit fostului purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, un „summit de consolidare”.
NATO a cultivat parteneri globali încă de la începutul anilor 2000, iar atenţia s-a îndreptat recent către regiunea Indo-Pacific. Angajamentul militar american – şi, într-o mai mică măsură, britanic şi francez – faţă de ţările din regiune este considerabil. Dar acestea nu sunt canalizate prin intermediul NATO.
Alianţa are parteneriate bilaterale de nivel scăzut cu Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud (aşa-numitul IP4). Invitarea liderilor IP4 la summit este un act de solidaritate diplomatică, care arată că NATO are consideraţie pentru aliaţii şi partenerili americanilor din Pacific în competiţia strategică pe care o au cu China.
În ceea ce priveşte Ucraina, sunt de aşteptat puţine surprize. Germania şi SUA rămân sceptice cu privire la fezabilitatea ambiţiei Ucrainei de a adera la alianţă. Administraţia Biden a rămas la părerea că o ţară aflată în război nu poate adera la NATO. Vechile argumente conform cărora Ucraina trebuie să elimine corupţia au fost, de asemenea, resuscitate, deşi acest lucru pare cumva nepotrivit. UE, care acordă o importanţă mult mai mare eforturilor anticorupţie, a deschis oficial negocierile de aderare cu Ucraina (şi Moldova) la sfârşitul lunii iunie. Iar ţările care au aderat recent la NATO, Macedonia de Nord şi Muntenegru, nu prea sunt exemple de guvernare fără pată.
Discuţiile premergătoare summitului au fost mai mult despre metafore decât despre substanţă – la Washington s-a spus că Ucrainei i se va oferi probabil o „punte solidă” către aderare (la Vilnius a fost vorba doar de o „cale”). Nimic din toate acestea nu fost însă bine primit la Kiev. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat deja SUA pentru timiditatea sa. Anul trecut, în drum spre Vilnius, el a provocat un incident diplomatic calificând drept „absurdă” poziţia NATO faţă de Ucraina.
Dorind să pună la punct scenariul summitului de la Washington, Stoltenberg a purtat discuţii cu Zelenski săptămâna trecută la sediul NATO. Nu a existat nicio declaraţie de presă. Zelenski ar putea foarte bine să se prezinte la summit dispus să critice din nou.
Cu toate acestea, această posibilitate ar putea fi redusă de alte iniţiative aflate pe masă. Miniştrii apărării din cadrul NATO au convenit deja asupra unui nou pachet denumit „Asistenţă şi formare în domeniul securităţii NATO pentru Ucraina” (NSATU). Având sediul la Wiesbaden, în Germania, şi aflându-se sub comanda directă a NATO, NSATU este menit să asigure o mai bună coordonare a diferitelor pachete ad hoc de capacităţi şi de formare furnizate Ucrainei.
Cu toate acestea, NSATU nu va înlocui „Formatul Ramstein” – principalul canal, condus de SUA, de coordonare a livrărilor de arme către Ucraina, denumit astfel după baza aeriană din Germania la care este asamblat o mare parte din ajutorul militar.
Armele furnizate Ucrainei sunt o prerogativă naţională şi, prin urmare, sunt vulnerabile la slăbiciunile politicii interne. Îngrijorările cu privire la angajamentul pe termen lung al SUA faţă de Ucraina în cazul în care Donald Trump ar câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie concentrează atenţia.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
