Discursul rostit de preşedintele Joe Biden marţi seară în faţa liderilor NATO reuniţi la Washington a fost puternic şi clar, în contrast evident cu prestaţia sa de la dezbaterea de la sfârşitul lunii trecute cu Donald Trump, adesea ezitantă şi dezarticulată, care a generat incertitudini în legătură cu viitorul său politic, scrie BBC. În alocuţiunea sa din deschiderea summitului aniversar al NATO, preşedintele american a menţionat România de două ori, enumerând-o printre ţările care vor contribui la apărarea antiaeriană a Ucrainei şi printre statele în care alianţa îşi întăreşte prezenţa cu un grup de luptă.
Citind de pe un teleprompter în auditoriul din Washington DC, cuvintele lui Joe Biden au fost puternice şi constante în timp ce vorbea despre necesitatea ca alianţa globală să-şi continue misiunea la 75 de ani de la înfiinţare. De la dezbaterea de luna trecută dintre Biden şi adversarul său republican, Donald Trump, care a fost găzduită de CNN în Atlanta şi în care preşedintele, în vârstă de 81 de ani, s-a poticnit în cuvinte şi a părut confuz, sondajele au arătat că Biden pierde teren în faţa rivalului său în alegerile din 5 noiembrie. Experţii politici – şi liderii mondiali – urmăresc comportamentul lui Biden în timpul acestui summit NATO pentru a detecta orice semn că acesta şi-ar putea reconsidera candidatura pentru realegere, deşi Biden a insistat că nu va renunţa. Biden a îndurat 12 zile de întrebări aprinse cu privire la capacitatea sa de a ocupa această funcţie, în timp ce unii dintre colegii săi democraţi din Congres şi unii donatori de campanie se tem că va pierde alegerile din 5 noiembrie după prestaţia ezitantă de la dezbaterea din 27 iunie.
În alocuţiunea rostită marţi seara în faţa liderilor din NATO, Joe Biden a vorbit cu o voce clară şi fermă. A evocat istoria NATO, remarcând că discursul său are loc în acelaşi loc în care a fost semnat tratatul iniţial în urmă cu 75 de ani. „Astăzi, NATO este mai puternică ca niciodată, 32 de naţiuni puternice”, a spus el.
„Amintiţi-vă de caracterul NATO, care este fundamental democratic”, a subliniat el, adăugând: „Întotdeauna va fi”.
UCRAINA ÎL POATE OPRI PE PUTIN
Ucraina şi-a făcut loc rapid în discursul preşedintelui american, fiind în prezent principala preocupare a alianţei formate în urmă cu 75 de ani.
„Putin nu vrea nimic mai puţin decât subjugarea totală a Ucrainei, să pună capăt democraţiei ucrainene, să distrugă cultura Ucrainei şi să şteargă Ucraina de pe hartă”, a arătat el. „Şi ştiţi că Putin nu se va opri în Ucraina. Nu faceţi nicio greşeală. Rusia pierde acest război. Ucraina poate şi îl va opri pe Putin”, a transmis Biden audienţei, arătând că sprijinul deplin al NATO poate ajuta Ucraina să oprească agresiunea lui Putin. „Acest moment din istorie necesită forţa noastră colectivă”, a arătat el.
Pe un ton ferm, Biden a spus: „Înainte de acest război, Putin credea că NATO se va rupe. Astăzi, NATO este mai puternică decât a fost vreodată în istoria sa. Când a început acest război fără sens, Ucraina era o ţară liberă. Astăzi este încă o ţară liberă, iar războiul se va încheia cu Ucraina rămânând o ţară liberă şi independentă. Rusia nu va învinge”, a continuat el ,în aplauzele publicului.
Marţi s-a anunţat că SUA şi aliaţii lor europeni vor acţiona pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, în condiţiile în care ţara este supusă unui bombardament puternic şi constant din partea Rusiei.
Biden l-a citat pe fostul preşedinte american Ronald Reagan: „Dacă democraţiile noastre partenere nu sunt sigure, nici noi nu putem fi siguri”. Preşedintele a mai spus că majoritatea americanilor înţeleg că NATO face Statele Unite mai sigure – o aluzie la criticile persistente ale lui Donald Trump la adresa alianţei.
SPRIJIN ANTIAERIAN PENTRU UCRAINA DE LA ROMÂNIA
După ce a anunţat că „Ucraina poate şi îl va opri pe Putin”, preşedintele a împărtăşit câteva veşti binevenite pentru ucraineni. El a anunţat că SUA şi alte patru ţări – Germania, Olanda, România şi Italia – vor furniza Ucrainei „zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare aeriană” în câteva luni.
SUA, Germania şi România vor trimite Ucrainei baterii Patriot suplimentare, Ţările de Jos şi alţii vor furniza componente Patriot pentru a compune încă o baterie, în timp ce Italia va furniza un sistem de apărare aeriană SAMP-T. Alte ţări, inclusiv Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit, vor furniza o serie de alte sisteme care vor ajuta Ucraina să îşi extindă acoperirea. Această veste vine la o zi după ce un spital de copii din Kiev a fost lovit de rachete, provocând moartea mai multor persoane şi rănirea altor câteva zeci. SUA vor contribui la furnizarea unei „donaţii istorice de echipamente de apărare aeriană”, cu „zeci” de sisteme tactice de apărare aeriană suplimentare, a anunţat Biden.
El a arătat că agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat alianţa să-şi întărească flancul estic, trimiţând patru grupuri de luptă suplimentare în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.
Biden îşi începuse discursul vorbind despre modul în care NATO a fost formată după cel de-Al Doilea Război Mondial, în încercarea de a „răspunde imediat ameninţărilor” şi de a „preveni războaiele viitoare şi de a proteja democraţia”. Vorbind despre extinderea NATO, el a menţionat că „Finlanda şi Suedia au aderat la alianţă nu doar pentru că liderii lor au crezut acest lucru, ci pentru că cetăţenii lor au cerut acest lucru, într-un număr copleşitor”.
Casa Albă speră că preşedintele poate întoarce pagina speculaţiilor cu discursul său de marţi seara, în care a vorbit cu o voce puternică şi încrezătoare şi a evitat orice greşeli verbale sau semne de confuzie care i-au marcat prestaţia la dezbaterea cu Trump. În plus, ca să ajungă la inimile americanilor, preşedintele a subliniat realizările sale în materie de politică externă, subliniind că o alianţă puternică îi face pe americani să se simtă mai în siguranţă. Biden a făcut din restabilirea alianţelor tradiţionale ale SUA în străinătate piesa centrală a politicii sale externe, după ce Trump a provocat aliaţii ca parte a abordării sale „America First”. Câştigătorul alegerilor din noiembrie ar putea avea un impact substanţial asupra viitorului NATO, al Europei şi al restului lumii.
REACŢIA LUI TRUMP
Invitat de onoare la ceremonia aniversară din auditoriul Andrew W. Mellon, unde a fost semnat tratatul de constituire a NATO în 1949, Joe Biden a putut profita de un moment de respiro într-o campanie electorală care seamănă din ce în ce mai mult cu o Golgotă. Există din ce în ce mai multe apeluri, inclusiv din tabăra sa democrată, pentru ca preşedintele în vârstă de 81 de ani să renunţe la candidatura sa pentru realegere după dezbaterea dezastruoasă cu Donald Trump de la sfârşitul lunii iunie, când a părut foarte obosit şi confuz.
Miliardarul republican în vârstă de 78 de ani s-a grăbit să comenteze această ceremonie aniversară, afirmând pe reţeaua sa socială Truth Social că, fără el, „probabil că nu ar mai exista NATO acum”, scrie AFP.
De asemenea, el şi-a asumat meritul angajamentelor luate de europeni de a cheltui mai mult pentru apărare, deşi Biden, în alocuţiunea sa, a arătat că atunci când i-a succedat în 2020 la Casa Albă doar nouă membri NATO atingeau obiectivul de cheltuieli pentru apărare stabilit de NATO, iar în prezent sunt 23 din 32 de membri care o fac.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reamintit în discursul său de marţi că Alianţa nu a fost un „dat”, ci „rezultatul unor alegeri deliberate şi al unor decizii dificile”. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sprijinul acordat Ucrainei, care a necesitat „costuri şi riscuri”, a spus el. „Nu există opţiuni fără costuri cu o Rusie agresivă ca vecin”, a spus el, subliniind că „cel mai mare cost şi cel mai mare risc ar fi ca Rusia să câştige în Ucraina”.
La acest summit, Kievul speră, de asemenea, dar nu îşi face iluzii, că cererea sa de a adera la Alianţa Atlantică va înregistra progrese. Ucraina ar dori să primească o invitaţie oficială în acest sens, dar mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, se opun. Pe de altă parte, potrivit unui diplomat, ea ar trebui să poată obţine o promisiune „ireversibilă” de aderare, deşi ar fi adăugate anumite condiţii. Rusia a anunţat marţi că va urmări cu „cea mai mare atenţie” summitul dedicat celei de-a 75-a aniversări a Alianţei Atlantice.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
