Invitat în platoul emisiunii Puterea Știrilor, Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a vorbit despre importanța adaptării orașelor din România la schimbările climatice, având în vedere valorile de căldură extreme, inundațiile și poluarea tot mai accentuată. El a declarat că problemele legate de încălzirea globală nu mai sunt doar chestiuni de confort, ci adevărate provocări de supraviețuire.
„Am trecut două luni aproape de recorduri meteo negative, zile de căldură excesivă care pur și simplu omoară oameni. Aici nu mai discutăm de confort, discutăm deja de supraviețuire în niște condiții extreme, inundații care ne dau viețile peste cap în mijlocul orașelor, valuri de căldură, valuri de poluare, praf saharian ș.a.m.d. Orașele sunt aglomerări care pot crea un mediu propice, dacă ne gândim la siguranța oamenilor în primul rând și la starea de bine, adică nu la o dezvoltare imobiliară haotică. O să vă dau un exemplu al unui proiect pe care l-am implementat la Ministerul Mediului un proiect de plantare de mini-păduri urbane. În zilele astea toride, am văzut că deja primăriile au început să fie interesate. Bun, ce pot face? Se știe că un arbore creează un mediu cu patru, cinci grade mai răcoros față de o zonă în care nu avem arbori.
Deci povestea asta de orașe reziliente deja nu mai este un subiect hot, nu este un subiect de supraviețuire, de adaptare a infrastructurii orașelor, care să permită pe de o parte, mai multă umbră, mai multă răcoare, în același timp să permită apei în exces, că am văzut zilele trecute ce s-a întâmplat în București, să fie preluate de ecosisteme naturale. Să fie ca niște bureți din ăștia în care apa rămâne în orașe, în zone verzi, în zone naturale și ea creează ulterior un microclimat mai bun. Dincolo de asta, transportul, care în continuare creează probleme, cele mai mari emisii, cele mai mari poluanți. Și aici e un subiect destul de controversat, pentru că românilor nu le place să li se spună lăsați-vă mașina acasă și folosiți transportul public.” a explicat Banciu.
El a subliniat necesitatea implementării unor strategii de adaptare care includ nu doar creșterea spațiilor verzi, dar și reducerea emisiilor de poluanți din transport, având în vedere că Bucureștiul se confruntă cu un număr alarmant de autovehicule care contribuie la deteriorarea calității aerului.
„2,5 milioane de autovehicule în mijlocul Bucureștiului nu fac altceva decât să înrăutățească atât de mult calitatea aerului, încât asta devine periculos pentru sănătate. Și deja sunt calcule. 300.000 de europeni își pierd viața mai devreme din cauza poluării aerului. Nu mai sunt cifre teoretice. Sunt vieți omenești care se pierd mai repede din cauza poluării aerului. Valurile de căldură la fel, fac victime. Inundațiile provoacă pagube economice și în cele mai grave cazuri, și pierderi de vieți omenești. Deci, să înțelegem cum s-au dat peste cap sistemele climatice și cum adaptăm infrastructura orașelor. Ca riscurile astea și pagubele economice și de piezi omenești să fie din ce în ce mai mici sunt absolut esențiale.” spune Banciu.
În contextul schimbărilor climatice, secretarul de stat a subliniat că România se află într-o situație critică, având cel mai mic număr de spații verzi pe cap de locuitor în Uniunea Europeană.
„Suntem țara cu cel mai mic număr de spații verzi pe cap de locuitor. Ori spațiu verde nu mai este o chestie de nu știu, un spațiu frumos sau în care ne bucurăm de natură, ci devine un spațiu vital. Să stai la umbră într-o zi de 45° poate să salveze viața. Și am văzut asta. Vedem diferența de grade Celsius între un bulevard care este plin de arbori și de verdeață și unul care este complet betonat”, a declarat Sorin Banciu.
Sorin Banciu a încurajat administrațiile locale să adopte soluții de adaptare și să prioritizeze investițiile în infrastructura verde, pentru a construi orașul care nu doar că rezistă, dar prosperă în fața provocărilor climatice.
„Sunt orașe care și-au asumat neutralitate climatică, reducere emisiilor. Sunt orașe care și-au făcut strategii de adaptare la schimbări climatice, sunt din păcate, cazuri izolate. Ele ar trebui extrapolate la nivel național și să faci din asta o prioritate. Iar pentru a garanta și sprijinul popular pentru el, trebuie să explici oamenilor beneficiile, pentru că dacă pentru mine e mai ieftin și mai rapid să folosesc mijlocul de transport public, îl voi folosi, dacă nu, nu. Și atunci când calculăm bugetele orașelor mari, trebuie să stabilim unde ducem banii. Vrem mai multe locuri de parcare pentru autoturismul propriu sau piste de biciclete sau o barieră verde, un rând de arbori sau investim în transport electric, tramvaie, troleibuze, autobuze electrice sau altceva. Și eu cred că lucrurile se duc în direcția care trebuie.
Există foarte multă finanțare pentru această tranziție verde și la Ministerul Dezvoltării, pentru izolarea blocurilor, și pentru transport ecologic, și la transporturi, și la fonduri europene. La Ministerul Mediului venim și noi cu programul precum rabla clasic, rabla plus. Adică finanțarea publică, cel puțin și la nivel național și la nivel european, încurajează genul ăsta de investiții. Trebuie doar să te gândești și din această perspectivă, pentru că dacă te interesează doar asfaltul și să construiești blocuri cât mai multe, e clar că în genul ăsta de orașe calitatea vieții se va reduce. Iar Bucureștiul este un oraș în câmpie. Este un oraș care beneficiază de niște resurse de apă și câteva zone de pădure în jur. Însă este un oraș care este din ce în ce mai afectat de secetă, iar ceea ce se întâmplă astăzi în Grecia, peste maxim 10 ani, se va întâmpla și în România”, spune Banciu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
