România a semnat un acord de finanţare cu Banca Mondială în valoare de 600 de milioane de euro pentru politici de dezvoltare, iar contractarea împrumutului a fost condiţionată de realizarea unor reforme structurale, acţiunile aferente acordului fiind îndeplinite în integralitate anterior negocierii, a anunţat, joi, Ministerul Finanţelor.
„Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a semnat, astăzi, 1 august 2024, pentru România, Acordul de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 599,1 milioane euro. Contractarea împrumutului a fost condiţionată de adoptarea unor acţiuni de reformă, grupate pe doi piloni: Pilonul 1: întărirea managementului fiscal, a incluziunii şi a investiţiilor publice verzi, care include acţiuni în domenii precum: reforma fiscală, reforma pensiilor, investiţii publice verzi; Pilonul 2: promovarea finanţării private pentru tranziţia verde, care include acţiuni în domenii precum: energie (energia regenerabilă, inclusive energia eoliană offshore), transport, parteneriat public – privat”, se arată în comunicatul MF.
Sprijinul financiar din partea Băncii Mondiale are o maturitate de 15 ani, cu rambursare într-o singură tranşă, la data de 15 iulie 2039.
Potrivit Ministerului Finanţelor, acţiunile aferente acordului de finanţare DPL (Development Policy Loan) au fost îndeplinite în integralitate de România anterior negocierii şi se referă la îmbunătăţirea sustenabilităţii fiscale pe termen lung şi creşterea echităţii sistemului de pensii; creşterea colectării veniturilor; stimularea transportului verde şi creşterea veniturilor colectate; mobilizarea resurselor pentru investiţii publice verzi prin stabilirea cadrului legal pentru emisiuni de obligaţiuni verzi; stimularea dezvoltării parcurilor eoliene offshore pentru producerea de energie electrică regenerabilă în zona economică exclusivă românească a Mării Negre; funcţionarea contractelor de diferenţe pentru tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru producerea energiei electrice; susţinerea investiţiilor în instalaţii de electroliză pentru producerea hidrogenului verde; facilitarea investiţiilor în eficienţa energetică din industrie şi pentru instituţii publice; stabilirea de standarde pentru instrumentele financiare verzi care susţin măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice în industrie; mobilizarea capitalului privat în infrastructură prin întărirea cadrului general privind PPP.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
