Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, potrivit unui document guvernamental văzut de Profit.ro.
De ce este important Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
″Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia (a acordului – n.r.) cu legislația Uniunii, deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord″, se arată însă în document. Potrivit sursei citate, Executivul de la Bruxelles a solicitat adăugarea în textul înțelegerii interstatale a unei prevederi care să stipuleze că ″Prevederile prezentului acord (…), în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii″.
legat de Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia privind cablul energetic submarin din Marea Neagră
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
