Italienii își amintesc cu nostalgie de vremurile bune când intrau în cafeneaua locală pentru un espresso cu doar 1 euro. La Roma, Milano sau Napoli, muncitorii se grăbeau să intre în barul din cartier și să bea o cafea înainte de a pleca la serviciu, plini de energie și fără să simtă că nu și-ar permite.
Vorbim despre un preț mediu al cafelei, chiar și în perioada pandemiei Covid. Dar, în ultima vreme, acest obicei atât de drag italienilor a devenit mai scump. Un espresso costă în prezent aproximativ 1,20 euro, spre marea nemulțumire a dependenților de cafeină din peninsulă.
Însă nu este vorba doar despre Italia. Prețul cafelei a crescut peste tot, arată datele Agenției europene de statistică, precizează POLITICO.
Există tot felul de motive. În primul rând, inflația, care a făcut ca aproape totul să fie mai greu de achiziționat – de la electricitate la bere – pe măsură ce țările și-au cheltuit banii pentru a scăpa de pandemie și s-au confruntat apoi cu războiul din Ucraina, care a dus la creșterea costurilor energiei și la probleme legate de lanțul global de aprovizionare.
Dar mai sunt alți factori care au lovit business-ul cafelei:
Atacurile cu drone subacvatice
Rebelii Houthi din Yemen au făcut ravagii în Marea Roșie, vizând navele de marfă.
Din ce în ce mai mult, transportul maritim a fost redirecționat în jurul Capului Bunei Speranțe din Africa de Sud. Acest lucru înseamnă timp mai lung de transport și costuri mai mari. Compania maritimă Maersk a declarat că se așteaptă ca perturbările să continue și în al treilea trimestru al anului.
Acest lucru a influențat prețul cafelei din Vietnam – cel mai mare producător mondial de cafea din soiul Robusta. (Consum mondial: 40% din totalul cafelei; origine: Africa subsahariană centrală și de vest; gust: amar, corpolent, puternic).
Birocrații de la Bruxelles
Dacă rebelii din Yemen contribuie la creșterea prețurilor lansând rachete, factorii de decizie de la Bruxelles contribuie și ei la creșterea costurilor cu o simplă semnătură.
Normele UE de combatere a defrișărilor intră în vigoare la sfârșitul anului. În conformitate cu regulamentul privind produsele fără defrișări, producătorii de cafea trebuie să certifice că producția lor nu a contribuit la distrugerea vegetației.
Procesul de colectare a datelor este extins și costisitor. De asemenea, întreprinderile nu știu exact cum vor fi aplicate normele, ceea ce creează incertitudine, lucru care ar putea duce la creșterea prețurilor.
Economia de modă veche, climatul de modă nouă
Pe piața internațională, cafeaua este vândută în dolari. Forța recentă a monedei americane raportat la euro a făcut-o mai scumpă pentru cumpărătorii din Europa.
Apoi, mai sunt schimbările climatice, care pot afecta toate produsele. În America de Sud, seceta a urmat unui îngheț puternic în 2021, afectând recolta de cafea din Brazilia. În Vietnam, sezonul ploios a întârziat, reducând și acolo producția. Conform unei reguli economice, atunci când un produs devine mai rar, prețul crește vertiginos.
Iar tendințele climatice pe termen lung nu sunt de bun augur pentru aprovizionare.
„Cafeaua, ca toate culturile, se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice”, a declarat Christopher B. Barrett, economist și profesor de agricultură la Universitatea Cornell din New York.
Arabica (Consum mondial: 60%; origine: Etiopia; gust: adesea mai delicat și floral) crește cel mai bine într-o perioadă specifică de timp. Căldura persistentă dăunează culturii și scade productivitatea. Schimbările climatice înseamnă că zonele optime pentru cultivare se restrâng, a declarat Barrett.
Creșterea costului forței de muncă
Pentru afacerile cu cafea, orice majorare de preț trebuie analizată cu atenție, echilibrând costurile crescute cu nevoia de a-i face pe consumatori să revină.
„Nu vom crește prețurile doar pentru că nu suntem siguri dacă vom avea clienți”, a declarat Kiliane Huyghebaert, proprietara cafenelei elegante Jackie din Bruxelles.
Fostul avocat devenit om de afaceri a deschis cafeneaua de specialitate în inima cartierului St. Gilles din Bruxelles – la câțiva kilometri de cartierul UE – în urmă cu trei ani.
Nu doar prețul boabelor măcinate taie din marjele de profit. Costurile forței de muncă au crescut, de asemenea, deoarece atunci când crește costul vieții, cresc și salariile. Acesta nu este un cost nesemnificativ, având în vedere că durează luni de zile până când un barman este instruit să prepare specialitățile magazinului.
Până acum am vorbit doar despre ingredientul brut. Să nu uităm că pentru cappuccino, cortado, macchiato și toate celelalte există un alt ingredient crucial, care, de asemenea, face lucrurile mai costisitoare.
„Prețul laptelui proaspăt s-a dublat, ceea ce este o nebunie”, a declarat Huyghebaert.
Procesul de maturare, curățare, uscare, prăjire, măcinare
Locul de naștere al cafelei nu este departe de Yemen și de rebelii săi cu drone subacvatice – chiar peste Marea Roșie, în Etiopia.
Arbustului de cafea îi place clima tropicală și altitudinea și crește într-o zonă în jurul ecuatorului. Fructele, care devin de un roșu aprins atunci când sunt coapte, sunt cele care se folosesc la prepararea băuturii calde. Acestea sunt culese, curățate, uscate, prăjite și în final măcinate și gata de utilizare.
Sună a muncă grea, nu-i așa? Ei bine, este. Terenul accidentat și înalt în care crește planta face ca mecanizarea să fie dificilă. Spre deosebire de majoritatea culturilor agricole obișnuite, cafeaua are un ciclu de creștere lung, având nevoie de trei până la patru ani pentru a ajunge la maturitate.
Acest lucru înseamnă că fermierii nu pot schimba rapid culturile sau planta mai multă cafea pentru a răspunde schimbărilor în cerere.
În teorie, agricultorii beneficiază de creșterea prețurilor. Dar nu este întotdeauna atât de simplu, a declarat Monika Firl, consilier principal pentru cafea la Fairtrade International.
Mulți agricultori se bazează pe împrumuturi pentru a finanța investițiile în cultivarea recoltei anuale, rambursându-le după ce aceasta este vândută. Acest lucru îi pune la un pas de faliment printr-o investiție greșită.
„Acest tip de salturi dramatice în sus și în jos pe o perioadă atât de scurtă de timp sunt rele pentru afaceri pentru toată lumea, dar fermierii sunt cei mai vulnerabili”, a declarat Firl.
Perspective
Vestea bună este că, cel puțin pe termen mediu, se așteaptă ca prețurile să se tempereze. Fermierii sunt stimulați să vină cu mai multe oferte pe piață.
În plus, se estimează că producția de cafea va fi excedentară anul viitor, ceea ce ar trebui să contribuie la atenuarea constrângerilor legate de aprovizionare.
Așa că să nu ne facem griji, s-ar putea să ne putem permite să bem o cafea, cel puțin pentru o vreme. Iar dacă nu, o altă veste bună este că prețul ceaiului a scăzut.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
