Un raport Eurostat indică o scădere bruscă a producției de cartofi din UE între 2000 și 2023. Specialiștii europeni spun că reglementările UE mai stricte privind pesticidele, schimbările climatice din Europa și schimbarea obiceiurilor consumatorilor sunt printre principalele cauze.
Aurel Badiu, vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.) a explicat, pentru PS News, că, în principal schimbările climatice au dus la această diminuare, iar în ceea ce privește țara noastră, este greu de a avea date exacte deoarece multe cantități de cartof se cultivă în sistem gospodăresc.
„Cultura cartofului într-adevăr a scăzut, a scăzut și în România, dar aici e o problemă: în România, cartoful se cultivă foarte mult în regim gospodăresc, iar acesta nu este înregistrat în aproape nicio statistică din Europa”.
Aurel Badiu afirmă că este destul de dificil de știut cantitățile exacte de cartof din Romania pentru că acestea nu se contabilizează, din punct de vedere oficial.
„Statistic, foarte mult cartof și cultivă în grădinile populației, iar mă rog, ca orice legumă, până la urmă, nu prea intra in statistici.
Eu cred că mai curând a scăzut cultura cartofului în Europa, din cauza schimbării climatice și a temperaturilor din ce în ce mai ridicate cu care cartoful nu se simte confortabil.
Cartoful are nevoie de apă, dar are nevoie și de răcoare. Bun, adică zona tradițională de cultură a cartofului în România era interiorul arcului Carpatic unde este mai răcoare cu cel puțin 3,4 sau 5 grade în medie, în lunile călduroase, și precipitațiile sunt în jur de 800 ml. El nu s-a simțit niciodată confortabil în Sud, iar dacă regimul a fost irigat sau s-a cultivat în zone irigate este mai bine.
Dar numai pentru cartoful de primăvară, adică cel care se consumă în stare proaspătă, nu cartoful de toamnă care este destinat conservării. Anul trecut și anul ăsta, dar cu precădere anul ăsta temperaturile au fost excesiv de mari și n-a mai început procesul de tuberizare sau a fost încetinit.
Cartoful ca și sfecla de zahăr se simte bine în zonele în care ziua este cald și lumină și apă în mod evident, iar noaptea este rece, pentru că de fapt cartoful depune amidonul, noaptea ca și zahăr, pentru că se face o balanță între ceea ce se sintetizează zilnic”
Profesorul Aurel Badiu spune că în urma discuțiilor cu cultivatorii români de cartof, aceștia s-au plâns că au fost nevoiți să-și diminueze suprafețele cultivate.
„Pentru că în condițiile de secetă cartoful face o boală care se cheamă mana cartofului și care este absolut distrugătoare, adică pe la jumătatea pe sezonului de vegetație lasă cartoful, fără frunze. Un cartof fără frunze, ca orice plantă, de altfel, da, este cam cum n-ar exista”, a mai spus profesorul Badiu.
În 2023, potrivit Euractiv, țările UE au recoltat 48,3 milioane de tone de cartofi, în creștere față de 47,5 milioane de tone în 2022, un an marcat de secetă severă.
Germania este lider în ceea ce privește producția, reprezentând 24% din total în 2023, urmată de Franța cu aproape 18% și Țările de Jos cu 13,4%. În același timp, România (32,4%) și Polonia (25,1%) au cel mai mare număr de ferme de cartofi, deși rămân mici din punct de vedere economic.
Berta Redondo, secretarul general al Europatat, un grup de lobby cu sediul la Bruxelles, care reprezintă comercianții de cartofi, a declarat pentru Euractiv că mai mulți factori explică scăderea producției.
Subliniind „schimbările radicale ale climatului european”, ea a evocat seceta din 2022 și precipitațiile excesive din Europa de Vest în toamna și primăvara anului trecut.
Un alt factor care contribuie este înăsprirea restricțiilor de către UE privind pesticidele, în special cele care sunt importante pentru controlul dăunătorilor în cultura cartofului. „Fermierii noștri au din ce în ce mai puține instrumente pentru a combate dăunătorii și bolile plantelor”, a adăugat Redondo.
În 2019, Comisia Europeană nu a reînnoit aprobarea pentru etoprofos, o substanță activă utilizată în produsele de producție vegetală împotriva viermilor din culturile de cartofi, invocând preocupări de toxicitate.
În 2018, UE a interzis toate utilizările în aer liber a trei neonicotinoide — imidacloprid, tiametoxam și clothianidin — din cauza efectelor nocive ale acestora asupra polenizatorilor.
Redondo a subliniat, de asemenea, creșterea costurilor de producție, în special pentru combustibil și energie, exacerbată de invazia Ucrainei de către Rusia, ca o lovitură suplimentară pentru sector.
„Toate acestea ar putea împinge fermierii către culturi mai puțin riscante”, a spus Redondo.
Mileniali vs cartofi prăjiți
Schimbarea obiceiurilor consumatorilor afectează și producția de cartofi din UE.
„Tinerii consumatori elimină carbohidrații din dietele lor sau schimbă cartofii cu alternative «mai exotice»”, a spus Redondo.
Pentru a aborda acest lucru, Europatat a lansat în 2020 o campanie promoțională de 3,4 milioane de euro, cofinanțată de Comisia Europeană, care vizează milenialii – persoane născute între 1981 și 1996 – din Flandra (Belgia), Franța și Irlanda.
Campania, care urmează să se desfășoare până în 2025, conține peste 300 de rețete concepute pentru a integra cartofii în stilul de viață modern, cu influențe și celebrități arătând versatilitatea tuberculului pentru a schimba imaginea de „mâncare tradițională”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
