Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de 3,8 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2024, cu 29% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2023. Deficitul Fondului a crescut cu toată că veniturile din contribuţii de asigurări de sănătate s-au majorat cu 38% în perioada analizată, efect direct al Legii 296/2023, a OUG 115/2023, dar şi a OUG 34 din 2024, arată analiza Economica.net. Scăderea masivă a subvenţiilor primite de la Fondul Sănătăţii explică parţial creşterea deficitului Fondului şi indică faptul că echilibrarea Fondului Sănătăţii nu se poate obţine prin împovărarea celor care plăteau CASS (majoritatea măsurilor oficializate prin actele normative antemenţionate îi vizează pe cei care plăteau deja CASS, excepţie făcând eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi agricultură), ci fie prin creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul format din 19 categorii de persoane asigurate fără plata contribuţiei, fie prin subvenţii masive de la stat, adică tot din banii celor cotizează deja la sănătate, reiese din analiza Economica.net.
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
