PARIS
Președintele francez Emmanuel Macron îi va primi vinerea viitoare pe liderii partidelor pentru „o serie de discuții” menite să deblocheze situația politică din țară, la mai mult de o lună după alegerile legislative care au dus la înfrângerea partidului său de guvernământ și la un parlament suspendat, scrie France24.
BERLIN
Mulți germani din estul țării sunt sceptici cu privire la sprijinul Berlinului pentru Ucraina și la amplasarea de rachete americane. Aceste probleme domină viitoarea campanie electorală din landurile Saxonia, Turingia și Brandenburg. În septembrie, vor avea loc alegeri de stat în aceste landuri. Poziția Germaniei cu privire la războiul rusesc din Ucraina și furnizarea de arme Kievului, precum și chestiunea consolidării armatei naționale și a staționării de noi arme americane în Germania ocupă un loc important în campania electorală, potrivit Deutsche Welle.
Politica externă a devenit un subiect-cheie în alegerile regionale, chiar dacă este responsabilitatea guvernului federal. Motivul pentru care politicienii de stat iau brusc poziție cu privire la chestiunile de politică externă este scepticismul larg răspândit în rândul populației, în special în estul Germaniei, cu privire la poziția guvernului federal format din social-democrații de centru-stânga (SPD), ecologiștii Verzi și neoliberalii Partidului Liberal Democrat (FDP) în privința Ucrainei.
VILNIUS
Lituania a început luni construcția unei baze militare, care va găzdui până la 4.000 de soldați germani când va fi finalizată la sfârșitul anului 2027, în prima desfășurare externă permanentă a armatei germane de la al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters.
Germania s-a angajat anul trecut să desfășoare trupe în această țară membră a NATO și a Uniunii Europene, care se învecinează cu Rusia. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comparat decizia cu detașarea de forțe aliate în Germania de Vest în timpul Războiului Rece pentru a apăra Europa Occidentală în cazul unui atac sovietic.
BUDAPESTA
Luni, 19 august, a expirat termenul limită acordat de Comisia Europeană Ungariei pentru a răspunde întrebărilor privind simplificarea condițiilor de intrare pentru cetățenii ruși și belaruși. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a trimis o scrisoare omologului său maghiar, Sándor Pintér, la începutul lunii august, solicitând Budapestei explicații cu privire la modificările aduse sistemului de imigrație al țării. În cadrul modificărilor recente, Ungaria a ușurat cerințele pentru intrarea rușilor și belarușilor în țară pentru a lucra, acordând „lucrătorilor invitați” o ședere de doi ani, reînnoibilă cu încă trei ani, scrie Euractiv.
SOFIA
Criza politică care face ravagii în Bulgaria de peste trei ani este pe cale să se transforme într-un blocaj constituțional, după ce președintele Rumen Radev a refuzat luni să numească un nou guvern interimar pentru a organiza alegeri parlamentare anticipate.
Radev a anunțat că nu va numi guvernul interimar cu Goritsa Kozhareva în funcția de prim-ministru, deoarece aceasta l-a nominalizat pe ministrul de interne Kalin Stoyanov pentru a rămâne în funcție, în ciuda acuzațiilor că acesta are legături neoficiale cu Delyan Peevski, care se află sub sancțiuni din partea SUA și a Regatului Unit pentru corupție. Astfel, Radev a amânat pe termen nedefinit formarea unui guvern regulat și alegerile anticipate într-una dintre cele mai sărace țări din UE, unde influența rusă asupra rețelelor sociale continuă să prospere, scrie Euractiv.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
