La 24 august 2024, Partidul Social Democrat (PSD) se reuneşte, la Romexpo, într-un Congres ordinar pentru a-şi alege noua conducere şi a-şi desemna candidatul la alegerile prezidenţiale. Decizia organizării evenimentului a fost luată de Consiliul Politic Naţional al partidului, la 12 iulie 2024.
În ziua de 17 august, preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va candida pentru un nou mandat la şefia partidului. Trei zile mai târziu, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj audio intern membrilor PSD, prin care îi anunţă pe aceştia despre decizia sa de a candida la alegerile prezidenţiale.
În cadrul Congresului din 24 august, votul pentru alegerea preşedintelui PSD va fi unul electronic, potrivit unei decizii luate Consiliul Politic Naţional, fiecare delegat urmând să primească în acest sens un cod QR individual.
La 23 august, Consiliul Politic Naţional al PSD a stabilit detaliile organizatorice ale Congresului partidului programat în 24 august. După şedinţa care a avut loc la Vila Lac, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a precizat: „Aşa cum bine ştiţi, există acest vot electronic, există depunerea candidaturilor pe moţiuni, s-a votat şi acceptarea moţiunii domnului Marcel Ciolacu care cuprinde şi lista nouă a celor care vor face parte din conducerea partidului. Iarăşi, cum bine ştiţi, este aprobată modificarea statutului astfel încât să existe patru noi vicepreşedinţi pe domenii de activitate care sunt acum în echipa PSD şi vor cere împreună cu domnul Marcel Ciolacu votul Congresului de mâine”. El a adăugat că printre vicepreşedinţii pe domenii de activitate se numără Florin Jianu şi Elisabeta Lipă.
***
Cel mai recent Congres al PSD a avut loc la 22 august 2020. În cadrul Congresului extraordinar, Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte, acesta prezentând o echipă de conducere şi o moţiune despre viitorul partidului şi desprinderea de trecut. Marcel Ciolacu a condus formaţiunea interimar din noiembrie 2019, când Viorica Dăncilă a demisionat ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale. Pe fondul pandemiei, evenimentul a avut loc online, în 39 de centre regionale, 20 de persoane fiind prezente la Palatul Parlamentului. Votul a fost secret, cu buletine, iar procesele verbale au fost transmise la centru. La preşedinţia partidului a mai candidat şi fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Ciolacu a fost votat de 1.310 delegaţi iar Teodorovici a obţinut 91 de voturi, 49 de voturi fiind declarate nule. Tot la 22 august 2020, au fost votate modificări şi completări la statutul formaţiunii. Una dintre acestea prevede ca noua denumire a Comitetului Executiv Naţional să fie Consiliul Politic Naţional. Conform unei alte modificări, preşedintele Consiliului Naţional al PSD este ales de congres în componenţa echipei de conducere propuse în cadrul unei moţiuni.
***
Structurile naţionale de conducere ale partidului s-au reunit, din 1990 şi până astăzi, sub forma Conferinţelor Naţionale, a Convenţiilor Naţionale sau a Congreselor.
Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001, prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR-ului, acesta din urmă fiind, la rândul său, urmaşul FDSN. Denumirea de Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) a fost adoptată la Conferinţa din 9-10 iulie 1993. Partidul s-a constituit, în cadrul Convenţiei Naţionale din 28-29 iunie 1992, sub denumirea de Frontul Democraţiei Sociale din România (FDSN) şi a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare.
La prima Conferinţă Naţională a FSN, din 7-8 aprilie 1990, Ion Iliescu a fost ales preşedinte al partidului, fiind desemnat în acelaşi timp candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 20 mai 1990. În cadrul aceleiaşi Conferinţe s-a fixat strategia electorală şi au fost elaborate documentele programatice ale partidului.
Forul de conducere al FSN s-a reunit, pentru a doua oară sub această denumire, în zilele de 16 şi 17 martie 1991, sub forma Convenţiei. În cadrul Convenţiei, Petre Roman l-a înlocuit pe Ion Iliescu în fruntea partidului şi au fost adoptate Statutul şi moţiunea „Un viitor pentru România”, devenit programul partidului.
Convenţia din 27-29 martie 1992 a marcat desprinderea din FSN a unei grupări majoritare susţinătoare a preşedintelui Ion Iliescu, care a dat naştere unui nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). Totodată, în urma adoptării moţiunii „Viitorul-Azi” susţinută de Petre Roman, acesta a rămas preşedintele FSN.
FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferinţa Naţională la 27-28 iunie 1992, fiind adoptate statutul şi programul noului partid. De asemenea, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidenţiale din 1992 iar Oliviu Gherman a fost ales preşedinte al partidului.
Conferinţa Naţională a FDSN din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Republican (PR), Partidul Cooperatist (PC) şi Partidul Socialist Democratic din România (PSDR). Preşedintele al partidului a fost reales Oliviu Gherman iar preşedinte executiv, Adrian Năstase.
Conferinţa Naţională a PDSR din 24-25 noiembrie 1995 l-a reales pe Oliviu Gherman în funcţia de preşedinte şi pe Adrian Năstase în cea de preşedinte executiv. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale din noiembrie 1995 a fost adoptată şi platforma-program a PDSR.
Conferinţa Naţională a PDSR din 26-27 iulie 1996 a avut ca scop analiza eşecului partidului la alegerile locale din iunie 1996, pregătirea alegerilor generale, desemnarea candidatului PDSR la funcţia de preşedinte, dar şi unele modificări ale statului PDSR.
În cadrul Conferinţei Naţionale Extraordinare din 17 ianuarie 1997, a fost adoptat un nou program, iar Ion Iliescu a reluat funcţia de preşedinte al partidului, deţinută în perioada iunie 1992-ianuarie 1997 de Oliviu Gherman. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Adrian Năstase. De asemenea, au fost analizate cauzele eşecului la alegerile parlamentare din noiembrie 1996, când PDSR a obţinut numai 21,52% din voturile valabil exprimate la Camera Deputaţilor şi 23,08% la Senat (91 deputaţi şi 41 senatori), rezultat care a clasat partidul pe locul al doilea, după CDR.
La Conferinţa Naţională a PDSR, din 20-21 iunie 1997, s-a adoptat un nou program, s-a modificat Statutul şi s-a reales conducerea: Ion Iliescu, preşedinte, Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte.
Strategia electorală pentru anul 2000 a fost stabilită cu prilejul Conferinţei Naţionale a PDSR din 9 octombrie 1999, când a fost lansat şi documentul „Raport politic pentru scoaterea României din criză”. În cadrul Conferinţei, Ion Iliescu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului iar Adrian Năstase în funcţia de prim-vicepreşedinte. De asemenea, a fost adoptat Statutul partidului, care stabilea ca structuri centrale de conducere Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Preşedintele partidului, Comitetul Director, Biroul Executiv Central şi Secretariatul.
La 19 ianuarie 2001, la Conferinţa Naţională Extraordinară, Adrian Năstase a devenit preşedinte al PDSR. În cadrul Conferinţei Naţionale din 16 iunie 2001, s-a aprobat fuziunea prin absorbţie a Partidului Social Democrat Român (PSDR) de către PDSR, sub denumirea de Partidul Social Democrat (PSD) iar Adrian Năstase a devenit preşedintele acestei formaţiuni politice.
Congresul extraordinar al PSD, desfăşurat sub deviza „Idei noi, forţe proaspete!”, la 27 august 2004, a oficializat candidatura premierului Adrian Năstase la alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an.
În vederea alegerilor generale şi prezidenţiale, la 9 septembrie 2004, la Sala Palatului din Capitală, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a alianţei electorale PSD+PUR (social-liberal), sub denumirea de Uniunea Naţională PSD+PUR.
A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005, când Mircea Geoană a fost ales preşedinte al partidului. Contracandidaţi i-a avut pe Ion Iliescu şi pe Şerban Nicolae. În cadrul aceluiaşi Congres s-a modificat şi statutul partidului, hotărându-se înfiinţarea unui Consiliu Naţional şi a unui Comitet Executiv Naţional.
Următorul Congres al PSD s-a desfăşurat la 10 decembrie 2006, Mircea Geoană fiind reales la conducerea partidului.
În data de 11 iulie 2008 a avut loc Consiliul Naţional comun al PSD şi PC (Partidul Conservator), în cadrul căruia a fost validată oferta de guvernare a celor două formaţiuni pentru perioada 2008-2012. Consiliul Naţional comun al celor două partide a avut loc în contextul în care, la 17 aprilie 2008, preşedinţii PSD şi PC, Mircea Geoană, respectiv Daniela Popa, au semnat un acord de alianţă politică prin care cele două partide îşi propuneau să susţină un candidat comun pentru funcţia de premier.
La 27 septembrie 2008 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar reunit al Alianţei PSD+PC, consacrat lansării candidaţilor celor două formaţiuni politice pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Cu acel prilej a fost desemnat candidatul alianţei pentru funcţia de prim-ministru (în cazul în care cele două partide vor forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie), s-a aprobat lista de candidaţi pentru viitoarele alegeri şi s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.
Cu prilejul Congresului extraordinar al PSD+PC din 2 octombrie 2009, Mircea Geoană a fost desemnat candidat al Alianţei la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie. Liviu Dragnea a fost desemnat în funcţia de secretar general al partidului.
În zilele de 20 şi 21 februarie 2010 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar al PSD, în urma căruia Mircea Geoană a fost înlocuit la şefia partidului de Victor Ponta. Tot la 20 februarie 2010, Congresul a votat, în unanimitate, modificarea articolului 56 din Statutul PSD, care vizează modalitatea de alegere a celor 15 vicepreşedinţi social-democraţi individual, de către delegaţi. Liviu Dragnea a fost reales în funcţia de secretar general.
În cadrul Congresului extraordinar al PSD, din 16 octombrie 2010, s-a adoptat programul de guvernare al PSD şi s-au adus importante modificări la Statutul partidului.
Congresul extraordinar al PSD, din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfăşurat în prezenţa a peste 2.500 de participanţi, a avut ca scop adoptarea unor rezoluţii privind participarea la alegerile locale şi parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL). Tot la 7 aprilie 2012 a avut loc, la Romexpo, şi primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formaţiuni ale alianţei (PSD, PNL şi PC) au stabilit principalele direcţii politice, în vederea alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide care formau Uniunea.
La Congresul extraordinar al PSD din 19-20 aprilie 2013, desfăşurat la Sala Palatului, sub genericul „120 de ani de social-democraţie în România”, Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului, iar Liviu Dragnea a fost ales în funcţia nou-înfiinţată, de preşedinte executiv. Tot în cadrul acestui Congres, Statutul PSD s-a modificat în sensul instituirii funcţiei de preşedinte executiv şi a creşterii numărului de vicepreşedinţi, la 21: 8 aleşi la nivel naţional, 8 aleşi la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare şi 5 aleşi din rândul Organizaţiei de femei a PSD.
Social-democraţii s-au reunit în Congres extraordinar la 12 septembrie 2014, la Alba Iulia, pentru a valida candidatura preşedintelui PSD, Victor Ponta, la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Congresul s-a desfăşurat, în premieră pentru PSD, în sistem de videoconferinţă, Victor Ponta declarând, la 11 septembrie 2014, că a optat pentru organizarea în sistem online, pentru „a nu mai pune oamenii pe drumuri”, dar şi pentru că acum există la îndemână tehnica modernă.
La Congresul PSD de la Sala Palatului din Bucureşti, din 18 octombrie 2015, social-democraţii au validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al partidului şi au ales preşedintele executiv şi cei 14 vicepreşedinţi.
La 10 martie 2018, s-a desfăşurat un nou congres al formaţiunii, premierul Viorica Dăncilă devenind preşedinte executiv al PSD (2.880 de voturi). Totodată, în cadrul Congresului, au fost validaţi vicepreşedinţii pe regiuni de dezvoltare, iar Marian Neacşu a obţinut funcţia de secretar general.
La 29 iunie 2019, a avut loc un Congres extraordinar în cadrul căruia premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte al PSD (2.828 voturi), Eugen Teodorovici – preşedinte executiv (2.463 de voturi) şi Mihai Fifor – secretar general (2.366 voturi). Alături de Viorica Dăncilă, au mai concurat pentru poziţia de lider al partidului: Liviu Pleşoianu, care a obţinut 715 voturi, Şerban Nicolae (375 voturi) şi Ecaterina Andronescu (50 de voturi).
În ziua de 24 august 2019, social-democraţii s-au reunit în cadrul unui Congres extraordinar pentru desemnarea oficială a Vioricăi Dăncilă drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a aceluiaşi an. AGERPRES/ (Documentare – Horia Plugaru, Ionela Gavril; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
