Care e ruta cea mai bună pentru sprijin militar al aliaților în cazul unui atac rusesc asupra României. Ce spun experți

Sursa foto: Pexels

Infrastructura precară a României ar putea cauza mari probleme și întârzieri privind sprijinul militar în cazul unui atac al Rusiei. Iar experții consultați de ”Adevărul” au vorbit despre cele mai adecvate rute pentru a primi sprijin, dar și despre cât de mult ar întârzia slaba infrastructură ajutorul aliaților. 

Cea mai mare provocare pentru România în cazul unei ofensive rusești ar fi starea infrastructurii rutiere și feroviare, ce ar îngreuna mult aducerea de militari și armament din alte țări.

”Este o veche problemă în România ce persistă, și anume problema privind infrastructura de transport. Nu toate forțele NATO sunt în România, ci doar o mică parte. Iar pentru ca să aveți întăriri, acestea trebuie să ajungă în România. Și aveți nevoie de drumuri bune, de autostrăzi. Și nu cred că la ora actuală infrastructura din România este adecvată pentru o întăriri militare rapide. Din cauza infrastructurii neadecvate, românii ar trebui să aștepte cel puțin două săptămâni până să primească întăriri. În cazul unui atac al Rusiei, România ar trebui să fie pregătită să se apere singură timp de două săptămâni, fără ajutor suplimentar. Iar România trebuie să aibă forțe militare pregătite rapid pentru mobilizare și reacție”, a declarat pentru ”Adevărul” generalul în rezervă Benjamin Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa în perioada 2014-2017.

”Adevărul” a vorbit cu generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, legat de cele mai importante drumuri/rute pe care ar trebui să le avem în vedere în caz de atac pentru a beneficia de sprijin în timp cât mai rapid sau ca element de descurajare al unui potențial agresor.

Președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că ”legat de nevoile de infrastructură pentru mobilitate militară, amenințare este legată de zona de operații de est, care înseamnă Moldova, sau zona de operații de sud-est, care înseamnă Dobrogea. Cea mai vulnerabilă este Dobrogea, pentru că acțiunile Federației Ruse nu se îndreaptă mult spre nordul sau estul României, ci spre sud-estul României. Nu excludem ca în acest al doilea război cu Ucraina, pe model cecen, să avem Federația Rusă la gurile Dunării. Ca atare, o prezență acolo a Federației Ruse ar însemna o amenințare legată de culoarul Dunării, cel mai important culoar de export al cerealelor pentru Federația Rusă. Marea problemă e că nu avem o infrastructură adecvată pentru trecerea Carpaților. La ora actuală, nu este ușor să treci Carpații pe roți. Este extrem de dificil dacă vorbim de coloane militare. Iar calea ferată a fost modernizată, dar nu pe toate zonele, ca să permită transportul tehnicii militare grele. La sud avem o problemă legată de Dunăre și de numărul de treceri permanente”. 

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a prezentat în detaliu și care ar fi cel mai bun culoar pentru ca România să primească sprijin militar din partea aliaților.

”La ora actuală, cel mai favorabil culoar pentru zona de operații de sud-est est cel descris de portul Alexandropolis din Grecia-Burgas-Varna și Constanța. Practic, intrarea prin Bulgaria în Dobrogea într-o zonă în care nu ai obstacole naturale, nu ai nici Carpații, nu ai nici Dunărea. Acesta ar fi cel mai adecvat culoar pentru a primi sprijin militar. Ca atare, noi trebuie să dezvoltăm acest culoar. Intențiile sunt bune și din partea Greciei, și a Bulgariei. Rămânerile în urmă sunt considerabile din partea României. Noi nici la această oră, după trei ani, nu avem ambasador în Grecia. Este exclus să aducem trupele militare prin Ungaria sau Serbia. Abia în momentul în care vom moderniza calea ferată, care este în colaps, și în momentul în care vom avea cel puțin o autostradă care să traverseze Carpații și cel puțin încă o trecere permanentă peste Dunăre, vom putea vorbi despre o îmbunătățire a infrastructuriii pentru a răspunde acestor amenințări”, precizează generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: