Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au făcut deja o analiză preliminară și au identificat două scenarii.
Ministerul spune că o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită care să conecteze zona Constanța/Port Constanța cu Capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă este stipulată în documentul strategic de programare a investițiilor în infrastructură, respectiv Master Planul General de Transport.
„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-București, în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul.
Studiul de fezabilitate ar trebui să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice si de mediu) și să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).
În plus, ar trebui să evidențieze sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu) și deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est / nord vest.
Un posibil traseu: 590 de kilometri de linie ferată de mare viteză București – Episcopia Bihor:
Până la realizarea acestui studiu de fezabilitate, experții din Ministerul Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”:
Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei cãi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.
Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate.
Lungimea căii ferate de mare viteză este de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro);
Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversäri montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului.
O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR cale ferată convențională.
În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primel cãi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 milioane euro (142 milioane euro cu TVA).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
