Recent, scena politică din România a fost zguduită de o serie de declarații venite din partea primarului Câmpulung Muscel și șef al USR, Elena Lasconi. Aceste afirmații au generat o undă de șoc în interiorul partidului și au evidențiat tensiunile care mocnesc în interiorul polului de dreapta format în jurul USR. Concret, aceasta a spus că au avut loc negocieri cu alte partide pentru formarea unei alianțe de dreapta, în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale de anul acesta, însă cererile acestora au fost „nerezonabile și imposibil de pus în practică”. Ca urmare, USR va candida pe listele proprii la alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an.
„Pretențiile prezentate de reprezentanții celorlalte partide au fost însă nerezonabile și imposibil de pus în practică. Ca urmare, USR va merge, cu motoarele turate la maximum, în următoarele alegeri și va candida prin forțe proprii”, se arată într-un comunicat al USR.
„Scopul negocierilor a fost oferirea unei alternative românilor, astfel încât România să fie condusă de un președinte de dreapta și de un guvern de dreapta, care să facă reforme. Altfel, România riscă să rămână sub o coaliție toxică, care mărește anual taxele asupra cetățenilor”, conform USR.
Destrămarea polului de dreapta: consecințe politice
În cazul în care alianța cu PMP și Forța Dreptei se va rupe chiar mai devreme de alegeri – iar acest lucru pare tot mai clar acum – consecințele ar putea fi dure pentru toate partidele implicate în această construcție politică.
În prezent, alianța adună în jur de 12-13% din intențiile de vot, potrivit sondajelor. O eventuală destrămare ar însemna o scădere semnificativă a acestui procentaj, reducând șansele USR de a rămâne un jucător relevant pe scena politică. Pierderea unor parteneri importanți precum PMP și Forța Dreptei (FD) ar diminua capacitatea USR de a forma alianțe viabile și de a influența deciziile politice la nivel național.
Dar destrămarea polului ar pune în pericol și supraviețuirea politică a PMP și FD, două partide prea mici pentru a reuși să treacă de unele singure pragul de 5%. Chiar o alianță între PMP și FD are șanse mici să atingă pragul necesar. Dacă PMP și FD rămân în afara parlamentului, șansele de supraviețuire politică ale acestor partide scad semnificativ, ținând cont și de fiasco-ul înregistrat de PMP la alegerile anterioare. Prin urmare e posibil să vedem o destrămare a acestor partide și o reorientare a unor politicieni din interiorul acestor formațiuni către alte partide politice pentru a-și asigura supraviețuirea politică la nivel individual.
Chiar dacă USR nu este încă amenințat de atingerea pragului de 5%, există consecințe serioase și pentru acest partid. Într-un sistem politic precum cel din România, votul fragmentat tinde să dezavantajeze partidele mai mici. Dacă polul de dreapta format din USR, PMP și Forța Dreptei se destramă, voturile de dreapta se vor împărți între mai multe partide. USR ar putea să scadă sub 10%, continuându-și astfel trendul descendent început după alegerile prezidențiale din 2019, când USR avea peste 20% în intențiile de vot, așa cum s-a văzut la alegerile europarlamentare din acel an.
Destrămarea polului de dreapta ar putea izola USR pe scena politică. Cu o bază electorală mai mică și fără parteneri politici de încredere, partidul ar risca să fie marginalizat în viitorul Parlament. USR ar rămâne probabil în opoziție, dar vocea acestui partid ar fi extrem de mică, proporțională cu numărul de voturi. Într-un astfel de context, USR ar avea dificultăți să își promoveze programul politic și să își mențină relevanța.
USR a încercat să își extindă influența la nivel local prin parteneriate cu alte partide de dreapta. Destrămarea polului ar putea duce la pierderea susținerii la nivel local, acolo unde PMP și Forța Dreptei au o prezență decentă. Fără sprijinul acestora, USR ar putea întâmpina dificultăți în a câștiga sau păstra primării și consilii locale importante.
În concluzie, destrămarea polului de dreapta ar fi un dezavantaj major pentru USR, deoarece ar duce la fragmentarea votului, la reducerea impactului electoral și la pierderea unor avantaje strategice esențiale pentru partid. Sub conducerea Elenei Lasconi, USR arată că nu e capabil de reformare și își continuă astfel trendul descendent către zona de irelevanță politică.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
