Rectificarea bugetară: „Ne îndatorăm la cel mai ridicat nivel din UE”

sursa: Inquam

Marea majoritate a banilor deciși prin rectificarea bugetară merg către salarii, către pensii și către cheltuielile de funcționare a statului. Guvernul spune că vor avea venituri suplimentare. Este neclar dacă acele venituri suplimentare chiar vor veni, dar Guvernul propune niște cheltuieli mult mai mari decât creșterea de venituri. 

Analistul economic Adrian Negrescu a precizat pentru PS News că acest lucru ridică un mare semn de întrebare legat de eficiența cheltuirii banului public.

„Gândiți-vă că noi suntem într-un an în care în loc să investim în lucruri care aduc plus valoare, irosim banii publici pe tot fel de proiecte fanteziste. Vezi cazul ajutoarelor de stat, unde o firmă cu un singur angajat este pe cale să primească un ajutor din banii noștri, ai tuturor, din banii publici, de 238 de milioane de lei, deși anul trecut a avut o cifră de afaceri de până în 50.000 euro.

Mai sunt alte două firme care s-au calificat în această sesiune de ajutoare de stat, care de asemenea ridică multe semne de întrebare în privința criteriilor pe baza căruia statul investește până la 650 de milioane de lei în susținerea proiectelor acestor companii”

„România pare decuplată de la această realitate”

„Trebuie să investim în lucruri care contează, care creează lanțuri economice, care creează locuri de muncă și nu în proiecte fanteziste care ar putea avea un rezultat, un câștig pentru bugetul de stat, probabil într-un orizont mare de timp, în cel mai optimist scenariu.

Faptul că facem investiții și cheltuim foarte mulți bani pe zona de investiții este un lucru salutar. Problema se pune dacă, într-adevăr, în momentele de față, având în vedere situația economică internațională, având în vedere numeroasele provocări generate de dinamica economiei la nivel internațional (Germania, principalul nostru partener economic, se află în recesiune), sunt foarte multe semnale de alarmă legate de o posibilă recesiune.

România pare decuplată de la această realitate și mizează puternic pe investiții. Investițiile sunt salutare, dar trebuie însoțite de un buffer financiar, de o plasă de salvare pe care, din păcate, nu o avem. Avem acel buffer de la Ministerul de Finanțe, dar care, la cum arată situația economică, s-ar putea să nu fie de ajuns în cazul unei crize economice”.

Analistul economic subliniază faptul că România se îndatorează la cel mai ridicat nivel dintre țările din Uniunea Europeană, iar faptul că o mare parte din bani se cheltuie pe investiții ar fi o bună alegere, dar în vremuri de creștere economică, ceea ce nu este cazul, acum.

„Suntem puternic îndatorați. Ne îndatorăm la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Faptul că cheltuim mare parte din banii ăștia pe investiții ar fi salutar în vremuri de creștere economică, nu în vremuri în care norii negri ai recesiunii se adună asupra economiei europene. Cum să nu fim atenți la ceea ce întâmplă în plan internațional? Să încercăm să ne pregătim pentru o posibilă furtună financiară, iar dacă facem investiții, să le facem pe cele care generează în momentul de față câștiguri la bugetul de stat’.

Negrescu spune ca avem nevoie de investiții care să creeze instant locuri de muncă și bani la bugetul de Stat și mai puțin avem nevoie de investițiile în infrastructură care creează plus valoare într-un orizont de 3-5 ani.

„Avem nevoie de investiții în activități productive: dezvoltarea de fabrici, de uzine, de lanțuri de business și mai puțin de investițiile în infrastructură. Investițiile în infrastructură creează plus valoare într-un orizont de 3 sau 4 sau 5 ani. Poate vezi exemplul Dobrogea, al cărei produs intern brut a crescut după aproape 3 ani de la inaugurarea autostrăzii către litoral. Trebuie să investim acum în dezvoltarea unor facilități de producție care să genereze instant bani la bugetul de stat, în taxe și impozite, să se creeze locuri de muncă cu care care, la rândul lor, să se asigure banii necesari pentru plata pensiilor majorate”, spune Adrian Negrescu.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: