Deputatul PNL Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, compară miercuri într-o postare nivelul de absorții de fonduri europene din timpul guvernărilor PNL și PSD. Începe prin a menționa faptul că totalul de absorții în primele opt luni ale anului 2024 au fost 2,5 miliarde de euro, comparativ cu cirele PNL din anii anteriori, adică 5,9 miliarde în 2022 și 6 miliarde în 2023.
„ABSORȚIA FONDURILOR EUROPENE
Conform avertizării date de Consiliul Fiscal, absorbția de fonduri europene în primele opt luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 în valoare de 2,5 miliarde de euro. În primele opt luni ale anului 2024, absorbția fondurilor europene a fost practic un dezastru – s-a redus la doar 2,5 miliarde euro rambursări din cadrul financiar multianual 2014-2020, iar în august era zero pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Cererea de plată pentru tranșa a 3 a din PNRR, în valoare de 2 miliarde euro, încă este în evaluarea Comisiei EuropeneÎn anii în care premierul României și ministrul MIPE erau la PNL, cifrele au fost diferite, cu un bilanț mult mai bun: 5,9 miliarde de euro în 2022 și 6 miliarde de euro în 2023. Total 11,9 miliarde de euro.”, afirmă liberalul
Continuă prin a vorbi despre diferența dintre absorție și contractare, spunând că bilanțul real al absorției este de zero în execițiul financiar 2021-2027. Deputatul PNL explică faptul că semnarea unor contracte nu reprezintă absorbirea fondurilor, aceasta fiind defapt procesul prin care fondurile contractate sunt cheltuite.
„Să ne înțelegem – contractarea nu este sinonimă cu absorția. Bilanțul real al absorbției realizate de actualul Guvern, condus de premierul de la PSD: zero euro din exercițiul financiar 2021-2027.Unii reprezentanți ai PSD încearcă să acrediteze definiții false: semnarea unor contracte nu înseamnă absorbirea unor fonduri, această etapă, a contractării, este etapa în care autoritățile sau beneficiarii obțin aprobarea oficială pentru finanțarea proiectelor lor. De fapt, absorbția este procesul prin care fondurile contractate sunt efectiv utilizate și cheltuite în cadrul proiectelor aprobate.”, a explicat Pirtea.
Marilen Pirtea discută în postarea sa și despre investițiile din timpul guvernării liberale sub Nicolae Ciucă, în care acestea au atins un nivel record, de 189,34 miliarde de lei, conform INS. Aceste creșteri au la bază, conform acestuia, schimbările majore făcute de Nicolae Ciucă, adică trecerea de la consum la investiții. Încheie prin a sublinia că adevărata supărare a actualului premier se explică prin nereușita de a ajunge la nivelul guvernării fostului premier PNL.
„INVESTIȚIILE STRĂINE ȘI DEFICITULÎn guvernarea Ciucă, investițiile au atins un nivel record: investițiile nete realizate în economia națională, în 2023, au însumat 189,34 miliarde de lei, în creștere cu 16,6%, comparativ cu anul 2022 (conform INS).În 2023 s-a atins cea mai mare valoare a investițiilor din istoria post-decembristă, de 38,3 miliarde euro, cu 8 miliarde de euro mai mult decât în 2022, ajungând să reprezinte 12% din PIB. Creșterea înregistrată în 2023 la capitolul investiții are la bază schimbările majore făcute de Nicolae Ciucă și PNL la guvernare, prin schimbarea paradigmei de la consum la investiții.Absorbția și implementarea investițiilor demarate de Nicolae Ciucă în primele șase luni din 2023 au fost accelerate odată cu insistența președintelui Ciucă și a PNL de a majora bugetul investițiilor. Mai mult, creșterile din 2023 s-au datorat și performanțelor administrațiilor locale liberale în realizarea investițiilor cu fonduri europene sau prin programul Saligny, inițiat și implementat de PNL.Adevărata supărare a lui Marcel Ciolacu se explică prin neputința de a egala performanța guvernării Ciucă.În guvernarea Ciolacu, investițiile străine directe au scăzut în 2023, cu aproape 3,5 miliarde de euro față de 2022 (mai exact cu 3.452 miliarde de euro, conform datelor BNR). Creșterea economică s-a redus cu două procente, a încetinit în 2023 la 2,1% față de 4,1% în 2022. Datoria externă a României a crescut cu aproape 25 de miliarde de euro în 2023 față de 2022 (tot conform datelor BNR).”, a afirmat rectorul Universității din Timișoara.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
