Unsprezece candidați la funcția de președinte al R. Moldova vor lupta pentru voturile moldovenilor la alegerile din 20 octombrie 2024. Despre explozia numărului de contracandidați, analistul de politică externă, Mihai Isac, spune pentru PS News, că totul face parte din strategia implementată de serviciile de spionaj federale ruse. „Maia Sandu este singurul candidat cu șanse reale pentru a obține un nou mandat prezidențial de patru ani”, punctează Mihai Isac.
„Atunci când vorbim despre alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru integrare europeană din octombrie 2024, trebuie să privim și spre alegerile parlamentare, care vor fi organizate în Republica Moldova în vara anului 2025. Federația Rusă implementează o strategie complexă în fosta republică sovietică, mizând pe fracturile din societatea de peste Prut.
Maia Sandu este singurul candidat cu șanse reale pentru a obține un nou mandat prezidențial de patru ani, iar explozia numărului de contracandidați face parte din strategia implementată de serviciile de spionaj federale ruse. Acești pseudo-contracandidați vor folosi firava democrație și legislația electorală din Republica Moldova pentru a ataca procesul de integrare europeană al statului vecin.
O parte dintre acești candidați, cum sunt Natalia Morari, Alexandru Stoianoglu, Vasile Tarlev ori Victoria Furtună, sunt considerați controversați, cu legături mai mult ori mai puțin directe cu diferiți oligarhi fugari. Cazul Nataliei Morari, fostă vedetă a revoluției Twitter din 2009, dar și partenera și mama copilului oligarhului fugar Veaveslav Platon, ar merita propriul său serial.
Analistul consideră că dacă acest referendum va fi validat, „aceasta nu garantează că Republica Moldova își va menține cursul pro-european dacă alegerile parlamentare din 2025 vor fi câștigate de forțe politice pro-europene”și spune că dacă s-ar repeta scenariului din Georgia acest lucru trebuie privit că o amenințare reală pentru R. Moldova.
„Miza adevărată a Federației Ruse este referendumul constituțional pentru integrare europeană, dar mai ales alegerile parlamentare din 2025. Prin propaganda intensă lansată, Moscova pregătește terenul pentru câștigarea alegerilor parlamentare, fosta republică sovietică având un sistem politic parlamentar. Federația Rusă urmărește câștigarea acestor alegeri de către forțe politice pro-ruse, care ar putea forma o coaliție împreună cu o formațiuni care se declară pro-europene doar de fațadă.
Repetarea unui scenariu georgian este o amenințare reală pentru Republica Moldova, statul caucazian fiind în acest moment transformat într-un vasal al Federației Ruse. Chiar dacă integrarea europeană este un obiectiv trecut în Constituția georgiană, autoritățile de la Tbilisi au trecut la adoptarea și implementarea unor pachete legislative inspirate de Federația Rusă, care amenință libertatea de exprimare, dar și activitatea societății civile și a mass-media independentă din fosta republică sovietică.
Chiar dacă acest referendum va fi validat, aceasta nu garantează că Republica Moldova își va menține cursul pro-european dacă alegerile parlamentare din 2025 vor fi câștigate de forțe politice pro-europene. O serie de lideri pro-ruși din Republica Moldova au salutat legislația adoptată de parlamentul unicameral de la Tbilisi, precizând că vor propune o legislație similară și în Republica Moldova’.
Despre tacticile pe care Rusia le folosește în campania electorală Mihai Isac spune că ele au fost folosite cu succes la alegerile locale din toamna anului 2023, dar și în ultimele alegeri pentru postul de guvernator al Găgăuziei.
„Federația Rusă instrumentalizează cu succes elemente criminale și oligarhice pentru a submina ordinea constituțională din Republica Moldova. Succesul acestor tactici hibride a fost testat la alegerile locale din toamna anului 2023, dar și în ultimele alegeri pentru postul de guvernator al Găgăuziei, câștigate de Evghenia Guțul, susținută de oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor.
Serviciile federale de spionaj ruse utilizează tactici de război hibrid pentru a influența și destabiliza Republica Moldova. Aceste tactici combină instrumente politice, economice, mediatice, și chiar militare, fără a implica neapărat un conflict deschis. La alegerile parlamentare din 2025 Federația Rusă va încerca să cucerească electoral puterea în Republica Moldova, încercând să obțină prin coruperea electorală ce nu a putut obține pe câmpul de luptă.
Rusia folosește mass-media și rețelele sociale pentru a răspândi știri false și narative care susțin interesele sale. Posturile de televiziune pro-ruse din Moldova și campaniile online încearcă să manipuleze opinia publică, să submineze guvernul pro-european și să creeze diviziuni între grupuri etnice sau politice. De exemplu, în timpul alegerilor, au fost vehiculate multe mesaje false menite să o discrediteze pe Maia Sandu și ideea de integrare europeană. Moscova folosește cu succes rețelele sociale, mai ales Telegram și Tik-Tok.
Rusia menține relații strânse cu partidele politice din Moldova care susțin o apropiere față de Moscova și promovează interesele rusești. Un exemplu notabil este Partidul Socialiștilor, care a susținut în mod deschis politici prietenoase față de Rusia și a criticat orientarea pro-europeană a guvernului. Moscova folosește astfel de partide pentru a influența deciziile politice ale Moldovei. Oligarhul Ilan Șor este recunoscut ca fiind principalul finanțator al forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova”.
Rusia folosește dependența Republicii Moldova de gazele naturale pentru a crea tensiuni, mai punctează Mihai Isac.
În 2021, Moscova a folosit prețurile gazelor ca un instrument de presiune politică, cerând ca R. Moldova să-și revizuiască acordurile comerciale cu UE pentru a primi un preț mai mic la gaze. În plus, embargourile pe exporturile moldovenești, în special pe produsele agricole, au fost folosite în mod repetat pentru a submina economia moldovenească.
Manipularea furnizării de energie este o altă metodă folosită de Rusia pentru a amenința R. Moldova. De exemplu, Transnistria, regiune controlată de facto de Rusia, are un rol esențial în furnizarea de energie electrică fostei republici sovietice, iar această dependență creează vulnerabilități majore pentru securitatea energetică a țării. Cu sprijinul României, Republica Moldova a făcut pași importanți pentru eliminarea acestei dependințe.
Despre trupele rusești în Transnistria, Isac spune că prezența lor permite Federației Ruse să aibă o pârghie de influență pentru a creea instabilitate în regiune.
„Prezența trupelor rusești în Transnistria reprezintă o amenințare militară directă. Deși Rusia nu a inițiat acțiuni militare deschise împotriva R. Moldova, prezența acestor forțe permite Federației Ruse să aibă o pârghie importantă de influență, menținând instabilitatea în regiune. Tensiunile legate de Transnistria servesc intereselor Rusiei de a împiedica R. Moldova să își consolideze legăturile cu Occidentul.
Transnistria reprezintă o bază sigură de activitate pentru serviciile federale ruse, care au o prezență umană și tehnică importantă în zona ocupată ilegal de armata Rusă. Totodată, Rusia recrutează în mod activ cetățeni ai Republicii Moldova în armata federală rusă și milițiile paramilitare ilegale ale regimului de ocupație, încălcând legislația națională a Republicii Moldova și cea internațională.
În ultimii ani, R. Moldova a fost ținta mai multor atacuri cibernetice care au afectat instituțiile guvernamentale și sistemele critice. Aceste atacuri au fost atribuite unor grupuri afiliate serviciilor de spionaj federale ruse și au avut ca scop compromiterea securității statului și generarea haosului.
Prin aceste metode, Rusia încearcă să mențină Republica Moldova în sfera sa de influență și să împiedice orice apropiere semnificativă de Uniunea Europeană sau NATO”.
Kremlinul acordă o atenție deosebită activității filialei Patriarhiei Ortodoxe Ruse din Basarabia.
„Rusia utilizează Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, filiala locală a Patriarhiei Ruse, ca instrument de influență politică și socială în Republica Moldova pentru a descuraja integrarea europeană și pentru a menține legături cu Moscova.
Mitropolia, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, promovează deseori un discurs conservator care critică valorile occidentale, în special în chestiuni legate de moralitate, drepturi LGBTQ+ și secularizare. Aceste teme sunt prezentate ca fiind în contradicție cu tradițiile ortodoxe ale R. Moldova, încercând să sublinieze incompatibilitatea dintre integrarea europeană și identitatea spirituală a cetățenilor moldoveni.
Prin subordonarea Mitropoliei Chișinăului față de Patriarhia Moscovei, Rusia menține o legătură directă și influentă asupra populației ortodoxe din Republica Moldova. Patriarhul Kirill și alți lideri religioși ruși au transmis mesaje care subminează parcursul european al Republicii Moldova și susțin apropierea de Rusia. Cel mai recent, Patriarhia Rusă a organizat adevărate pelerinaje geopolitice ale preoților Mitropoliei Chișinăului la Moscova, unde aceștia au fost instruiți cum să se implice în campania electorală din avcest an, dar și pentru cea pentru alegerile parlamentare.
Pe lângă mesajele anti-occidentale, o parte din clericii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove promovează uneori narativele propagandistice rusești care descriu Uniunea Europeană și NATO drept amenințări la adresa stabilității regionale, iar Rusia drept un protector al valorilor tradiționale și creștine. Astfel de mesaje se aliniază eforturilor de destabilizare politică din partea Kremlinului.
Aceasta nu este o tactică nouă, fiind folosită cu succes în timpul actor campanii electorale, mai ales în timpul alegerilor prezidențiale din 2016, când Igor Dodon a câștigat cu ajutorul unei campanii murdare, susținute de ierarhi ai Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove.
De-a lungul anilor, liderii Mitropoliei au făcut declarații publice împotriva integrării europene, invocând apărarea credinței și tradiției ortodoxe. Acest lucru poate afecta opinia publică, în special în rândul segmentelor mai conservatoare și rurale ale populației, unde influența Bisericii Ortodoxe este semnificativă.
Prin influența sa în societate, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove poate mobiliza credincioșii împotriva măsurilor pro-europene promovate de guvern sau împotriva legilor care sunt percepute ca venind din direcția Bruxelles-ului. Aceasta aduce un obstacol suplimentar în calea implementării reformelor necesare pentru integrarea europeană”.
Concluzia analistului este că aceste tactici ale filialei Patriarhiei Ortodoxe Ruse din Basarabia fac parte dintr-o strategie mai largă a Rusiei de a-și menține influența în R. Moldova și de a preveni apropierea țării de Vest, utilizând Biserica Ortodoxă ca pe un canal de diseminare a mesajelor conservatoare și pro-ruse. O tactică similară este folosită de Moscova și în Ucraina, unde ortodoxia este folosită ca pretext pentru atacarea ilegală a unui stat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
