Doar două secţii de votare vor fi deschise în Federaţia Rusă pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional din 20 octombrie, a decis Comisia Electorală Centrală (CEC) din R.Moldova, după ce Ministerul de Externe a informat că este în imposibilitate de a asigura logistica pentru funcţionarea unor birouri electorale şi în alte trei oraşe ruseşti. În schimb, în România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.
Decizia CEC a fost luată cu 5 voturi pentru şi 2 abţineri.
Cele două secţii de votare vor fi amenajate în incinta Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova. În acest sens vor fi trimise 20.000 de buletine de vot.
Alte 26 000 de buletine, tipărite anterior pentru alegerile prezidenţiale şi referendum şi care urmau să ajungă în celelalte trei secţii preconizate la Sankt Petersburg, Surgut şi Iaroslav, au fost distruse luni seara, la ordinul CEC, relatează NewsMaker.
La sfârşitul lunii trecute, Comisia Electorală a fost sesizată de Ministerul de Externe, care a propus ca numărul secţiilor de votare planificate pentru a fi deschise în Federaţia Rusă pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional să fie redus de la cinci la două, ambele în incinta ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Ministerul şi-a argumentat propunerea printr-un aviz de la Serviciul de Informaţii şi Securitate care spunea că, în contextul războiului dintre Rusia şi Ucraina, se va putea asigura securitatea funcţionarilor electorali şi a alegătorilor doar în sediul misiunii diplomatice.
Republica Moldova organizează la 20 octombrie 2024 alegeri prezidenţiale. Este cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege direct, prin sufragiu universal (o bună perioadă de timp, preşedintele a fost ales de către Parlament). Concomitent cu alegerile prezidenţaile, se va desfăşura şi un referendum la care cetăţenii au de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Relaţiile dintre Chişinău şi Moscova au fost tot mai reci în ultimii ani, în special după invazia rusă din Ucraina, ţara vecină pe care autorităţile de la Chişinău au sprijinit-o fără ezitare. Conducerea proeuropeană a Republicii Moldova, în special preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, a fost criticată şi jignită frecvent în brifiengurile de presă propagandistice ale Ministerului rus de Externe.
16 SECŢII DE VOT ÎN ROMÂNIA
Autorităţile din Republica Moldova vor deschide 16 secţii de votare pe teritoriul României pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul republican constituţional. Diaspora de peste Prut îşi va putea exercita dreptul la vot în baza unui buletin de identitate valabil, paşaport valabil şi inclusiv expirat.
Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti informează că trei din cele 16 secţii de votare vor fi deschise în Bucureşti. Două vor fi în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi.
Secţii de votare vor fi deschise şi în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara.
Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7.00 şi 21:00.
În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii, scrie agenţia IPN.
CE SPUN ULTIMELE SONDAJE
În cursa electorală din 20 octombrie s-au înscris 11 candidaţi, inclusiv Maia Sandu, care doreşte să obţină un nou mandat, ceea ce a dus la o intensificare a eforturilor forţelor proruse din ţară, care, potrivit autorităţilor de la Chişinău, obţin finanţare frauduloasă de la Moscova în încercarea de a contracara campania proeuropeană prin operaţiuni hibride şi campanii de dezinformare.
Cel mai recent sondaj, prezentat luni, arată că Maia Sandu rămâne favorita competiţiei pentru funcţia de preşedinte, cu circa 36 la sută din intenţiile de vot. Potrivit sondajului, Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte Igor Dodon) – 10 la sută, Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru – 7,5 la sută, şi Irina Vlah, candidat independent, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia – 4 la sută. Restul candidaţilor au înregistrat scoruri între 0 şi la sută, însă este de remarcat că 22 la sută dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu au luat încă o decizie clară în privinţa votului pentru alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la modificări uşoare în clasamentul candidaţilor pe parcursul următoarelor săptămâni. Faţă de luna august 2024, nici unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale nu a înregistrat o creştere semnificativă de rating. Însă se poate observa că opţiunile diverse existente cresc uşor nivelul de nehotărâre a oamenilor şi îi determină să fie mai ezitanţi, scrie ONG-ul Watchdog.
În ceea ce priveşte referendumul, ponderea cetăţenilor din Republica Moldova care susţin integrarea europeană a crescut semnificativ, de la 57 la sută în aprilie 2024 la 63 la sută în septembrie 2024.
Majoritatea moldovenilor demonstrează rezilienţă în faţa numeroaselor falsuri şi manipulări menite să-i demotiveze de a participa la referendum. Majoritatea sunt hotărâţi să meargă la vot pentru a decide obiectivul de dezvoltare strategică pe termen lung al ţării. Dacă în luna august circa 66% dintre respondenţi afirmau că vor merge şi vor vota atât la prezidenţiale, cât şi la referendum, iar circa 10% erau indecişi, în luna septembrie a scăzut numărul indecişilor cu 3,5%. Participarea la referendum şi alegerile prezidenţiale a crescut cu 2% şi cam tot atât a crescut procentul celor care declară că vor participa doar la alegerile prezidenţiale, arată Watchdog.
Peste jumătate dintre cetăţenii Republicii Moldova consideră că dezinformarea şi manipularea opiniei publice de către actorii externi contribuie foarte mult la regresul din Republica Moldova Unul din mesajele toxice folosit de oponenţii referendumului pentru a diviza societatea sugerează că diaspora nu trebuie să aibă dreptul să participe la referendum.
Anumiţi lideri politici insinuează că referendumul constituţional nu ar conta pentru procesul de integrare europeană, îndemnând oamenii să nu îşi expună opinia. Datele sondajului din septembrie arată însă că în ciuda minciunilor, 69 la sută dintre moldoveni consideră că referendumul din 20 octombrie 2024 este un pas important pentru procesul de aderare la UE care trebuie efectuat acum pentru a nu pierde această şansă istorică.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
