Jurnal de campanie – 16 octombri prezintă o nouă gafă, marca Elena Lasconi, și amintește conjunctura „favorabilă” în care Mircea Geoană a ajuns șef la NATO. De asemenea, aflăm câte ceva și despre dosarele Dianei Șoșoacă dar și ce a răspuns Kelemen Hunor întrebat dacă ar avea un proiect de țară, ca șef de stat, pentru acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.
- Cum a ajuns Geoană adjunct al șefului NATO: Problema cumnatului cercetat de DNA în momentul nominalizării. Cu un an înainte ca Mircea Geoană să fie numit în funcția de secretar general adjunct al Alianței, procurorii anticorupție îl puneau sub urmărire penală pe Micea-Ionuț Costea, cumnatul candidatului independent. Costea, condamnat în 2023 pentru complicitate la luare de mită, a fugit din țară și nu poate fi extrădat pentru că Interpol nu știe „locația lui concretă”. Pe fondul investigației internaționale care a arătat legătura dintre Rareș Mănescu, unul dintre coordonatorii campaniei lui Geoană, și un propagandist al Kremlinului, NATO a oferit un punct de vedere în care a menționat că „toți angajații” Alianței „trebuie să obțină o autorizație de securitate de la autoritățile lor naționale”, arătând explicit că Geoană a făcut acest lucru.
Cumnatul lui Geoană – Mircea-Ionuț Costea, fost director Eximbank – a fost condamnat în 2023 la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Tot atunci, judecătorii au decis confiscarea a 2 milioane de euro și 3 milioane de lei de la Costea. Menționăm că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat în anul 2018, printr-un comunicat de presă, că Mircea-Ionuț Costea, fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și alte persoane sunt urmărite penal pentru trucarea unor licitații de reabilitare a unor căi ferate. Geoană a fost numit în conducerea NATO în 2019.
- Șefa reziștilor, o nouă gafă de proporții. Elena Lasconi a confundat impozitul pe gospodării cu cel pe clădiri și terenuri. Elena Lasconi, președinta USR, a încurcat marți într-o conferință impozitul pe venitul global cu impozitul pe proprietate. Ea a fost întrebată de un reporter despre poziția USR privind ”impozitul global pe gospodărie”, iar răspunsul său a fost: ”de când sunt primar, impozitele, dacă vă referiți la impozitele pe clădiri și terenuri ale oamenilor, nu, dar pe partea economică noi susținem cota unică, sută la sută”.
- Parchetul General refuză să facă publice dosarele în care este cercetată Diana Șoșoacă. În 2021, Diana Șoșoacă s-a ales cu dosar penal după ce a blocat activitatea într-un centru de vaccinare împotriva Covid. Inițial, dosarul a fost întocmit după ce DSP Iași a făcut plângere împotriva Dianei Șoșoacă – senatoare la acel moment, la Parchetul General (PG), instituția abilitată să cerceteze parlamentari. PG a început urmărirea penală in rem – cercetează fapta, nu persoana pentru infracțiunea. Potrivit Europa Libera un alt dosar care privea infracțiunea de comunicare de informații false a fost clasat iar în acest moment, Diana Șoșoacă nu mai are niciun dosar pe rol.Un alt dosar care ar viza-o pe Șoșoacă și care ar fi la Parchetul General a fost întocmit după ce europarlamentara, descalificată din cursa prezidențială la începutul lunii octombrie, a transmis un mesaj antisemit într-un omagiu adus fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. Surse judiciare spuneau că parchetul s-a autoseziat, dar, în același timp, și fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a depus plângere împotriva ei.
- Șoșoacă, imunitatea și secretele penale. Articolul din Europa Liberă mai arată că pe 25 iunie, Diana Șoșoacă a demisionat din Parlamentul României, după ce a fost aleasă în Parlamentul European. Ea este unul dintre aleșii care beneficiază de imunitate, prin urmare o cercetare este făcută în alte condiții decât de obicei. Ca orice (euro)parlamentar, ea nu poate fi trasă la răspundere pentru opiniile politice, nu poate fi cercetată, arestată sau percheziționată fără acordul camerei din care face parte.Surse din sistemul judiciar spun că refuzul Parchetului General de a face public numărul de dosare în care apare Diana Șoșoacă și infracțiunile de care e acuzată înseamnă că, deși ar putea avea în lucru niște dosare care o vizează, acestea ar fi făcute „in rem”, adică doar pentru faptă, dar nu împotriva persoanei, chiar dacă în unele cazuri, cum este cel al declarațiilor antisemite, fapta este strâns legată de persoană.
- Kelemen Hunor vrea o descentralizare administrativă pentru a avea mai multă putere de decizie. Hunor a fost întrebat, marți la Digi24, dacă ar avea un proiect de țară pentru acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc, în cazul în care ar fi ales președinte al României. Liderul UDMR consideră că ar trebui să fie făcută o descentralizare administrativă pentru a avea mai multă putere de decizie comunitățile locale, acolo unde locuiesc minoritățile etnice, și nu numai.
Campania electorală debutează la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale în 2024 au loc în trei duminici consecutive: 24 noiembrie – primul tur al alegerilor prezidenţiale; 1 decembrie – alegerile parlamentare; 8 decembrie – al doilea tur al alegerilor prezidenţiale
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
