Comisia Europeană (CE) a transmis Guvernului că va pierde 330 milioane euro din cererea de plată numărul 3 dacă Guvernul nu reduce pragul impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 de euro pe an la pragul de TVA, de 88.500 euro pe an, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Conform acelorași surse, pentru neîndeplinirea a 6 jaloane PNRR din cele 68 aferente cererii de plată numărul 3, CE a transmis Guvernului că va suspenda circa 40%, adică aproape 1,1 miliarde euro, din fondurile totale de 2,7 miliarde euro.
Dintre fondurile suspendate, 330 milioane euro constituie fondurile suspendate pentru faptul că nu este redus pragul de impozitare la microîntreprinderi.
Această sumă ar putea fi recuperată dacă este luată o decizie în acest sens de către coaliția de guvernământ, așa cum susține premierul Ciolacu. Deocamdată, însă, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că nu mai discută cu liderul PSD.
De asemenea, alte 396 milioane euro din cererea de plată numărul 3 vor fi suspendate pentru numirile unor demnitari în consiliile de administrație ale companiilor de stat din domeniul energiei.
În conducerile mai multor companii din energie au fost numiți secretari de stat sau directori din ministere, în condițiile în care legislația națională permite astfel de numiri, dar Comisia Europeană, respectiv OECD, la care România vrea să adere, le consideră practici imorale.
În ce privește numiri similiare care au fost făcute la companiile de stat din domeniul transporturilor, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că persoanele incompatibile din conducerea Metrorex și CNAI au demisionat între timp.
Restul fondurilor suspendate din cererea de plată numărul 3 privesc metroul din Cluj-Napoca, de la care vor fi pierdute 300 milioane euro și înlocuite cu bani de la buget, respectiv alte proceduri de managament corporativ încă nefinalizate la AMEPIP, compania care monitorează companiile de stat, sau la alte instituții din subordinea Guvernului, precum RA-APPS.
După cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană va solicita, într-o scrisoare pe care o va transmite Guvernului privind jaloanele neîndeplinite din PNRR, că pragul pentru încadrarea la impozitarea pentru microîntreprinderi trebuie redus de la 500.000 de euro pe an în prezent la pragul de TVA, de 88.500 euro pe an.
Reducerea la 88.500 de euro a pragului pentru micro sau păstrarea actualului prag și, implicit, neîndeplinirea jalonului și pierderea banilor, este o decizie politică.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că trebuie luată o decizie politică privind reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi, inclusiv renunțarea la această măsură cerută de Comisia Europeană și, în consecință, pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Șeful Executivului a mai arătat că României îi vor fi reținute temporar, între 6-8 luni, și alte sume până la rezolvarea situației reclamate tot de Bruxelles cu privire la selectarea dremnitarilor în conducerile companiilor de stat.
După cum a relatat Profit.ro, reprezentanții Comisiei au adoptat o poziție fermă și au cerut reducerea plafonului de venituri anuale în care o firmă trebuie să se încadreze pentru a putea beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere. Aceste plafon este acum situat la 500.000 de euro, iar coaliția de guvernământ, aflată în fața alegerilor parlamentare și prezidențiale, nu dorește să adopte o astfel de măsură în prezent.
Regimul microîntreprinderilor face parte din jalonul 206, care este inclus în cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2,7 miliartde euro, și rămâne încă în discuție cu Comiisa. Acest jalon vizează revizuirea Codului fiscal ”în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și este finalizată până în T4 2024”, arată jalonul respectiv din PNRR.
Numărul microîntreprinderilor românești a scăzut deja la cel mai redus nivel din 2012, a arătat o analiză Profit.ro, însă nici acest nivel nu este suficient pentru a mulțumi Comisia Europeană.
Restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități, limitarea la 1 a numărului de microîntreprinderi în care un actionar poate deține peste 25% și stabilirea plafonului de 500.000 de euro în cazul întreprinderilor legate, au determinat o scădere puternică, cu 81.982 (16,5%), a numărului de firme active care încă aplică acest regim de impozitare, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la ANAF și Ministerul Finanțelor.
Astfel, la începutul lunii mai, numărul de microîntreprinderi active era de 413.466 firme, în scădere de la 495.448 în decembrie. O nouă scădere, deși nu e clar de ce amploare, poate fi înregistrată ca urmare a condiționarii regimului de micro de depunerea situațiilor financiare anuale. Un număr mai mic de microîntreprinderi a fost înregistrat doar la finalul anului 2012.
Guvernul a adus anul acesta o serie de clarificări în ce privește unele restricții impuse microîntreprinderilor (referitor la înreprinderile legate), motiv pentru care a fost necesară amânarea termenului pentru depunerea Declarației 700 (pentru ieșirea din sistemul de impozitare al microîntreprinderilor) la data de 15 aprilie 2024, în loc de 31 martie în mod obișnuit. Situația ulterioară datei de 15 aprilie reflectă impactul restricțiilor introduse de anul acesta.
Numărul total de microîntreprinderi (inclusiv firmele inactive) a coborât cu 73.389, de la 692.440 la finele anului trecut la 619.051 pe data de 22 aprilie (data pentru care ANAF a furnizat Profit.ro datele).
Este important de precizat că scăderea cu 81.982 a numărului de microîntreprinderi active (sau cu 73.389 a numărului total de microîntrteprinderi) nu înseamnă că absolut toate aceste firme au fost închise. Situația din anii precedenți arată că o parte semnificativă a microîntreprinderilor care pierd acest regim favorabil de impozitare își continuă activitatea ca plătitori de impozit pe profit.
Reprezentanții Comisiei s-au aflat în martie la București pentru discuții legate de implementarea PNRR, unul dintre jaloanele neîndeplinite care au ridicat cele mai mari probleme fiind cel referitor la reducerea ariei de aplicabilitate a regimului micro. Comisia a considerat că măsurile luate de Guvern nu sunt suficiente pentru a determina o reducere suficientă a numărului de micro.
Cele două părți au convenit ca plafonul de venituri anuale în care o firmă trebuie să se încadreze pentru a putea beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere să rămână în discuție între experții Comisiei Europene și cei ai României, ca parte a evaluării cererii de plată numărul trei din PNRR. Potrivit informațiilor Profit.ro, reprezentanții Comisiei au adoptat o poziție rigidă în privința reducerii plafonului, aflat la 500.000 de euro, în timp ce Guvernul nu dorește să adopte o astfel de măsură în această perioadă, din cauza alegerilor.
Guvernul trebuiesă negocieze cu CE un nou program de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar (conform noului cadru care a intrat în vigoare din acest an). România intră în aceste negocieri de pe o poziție foarte slabă, cu un deficit (în termeni ESA) de 6,6% din PIB în 2023, în creștere de la 6,3% în 2022, deși ar fi trebuit să scadă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
