Aproape jumatate dintre românii născuți între anii 1990 – 2006 cred că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru țara în care trăiesc, chiar dacă nu au experimentat niciodată un astfel de regim, potrivit unui sondaj Globe Sec.
Sociologul Darie Cristea a luat în calcul mai mulți factori care au condus la acest rezultat și a explicat pentru PS News care sunt mecanismele după care, probabil, s-au ghidat tinerii intervievați.
„M-am uitat pe felul cum sunt culese datele acelea și de fapt nu e o întrebare propriu-zisă. Este măsurat acordul subiecților. La o afirmație de genul un sistem totalitar în care nu avem alegeri regulate ar fi potrivit pentru România. Dacă ne uităm la proporția din populație care este de acord cu această afirmație, în mod evident este o proporție mult mai mică decât cei care sunt pro-europeni, pro-NATO, cei care apreciază democrația ș.a.m.d.
E îngrijorător, într-adevăr, că undeva, o treime din întreaga populație și un procent mai mare din populația tânără pare a fi de acord cu această afirmație, doar că eu cred că este o mică problemă de lipsă de cultură politică la anumite segmente ale publicului nostru”.
Sociologul aduce în discuție faptul că tinerii intervievați ar putea fi confuzi în ceea ce privește cu adevărat un sistem totalitar.
„Probabil că nu e vorba doar despre oameni cu un nivel mai redus de studii, ci e vorba și de oameni care, neavând un foarte mare interes față de istorie, politică, s-ar putea să nu înțeleagă, să nu conceptualizeze foarte bine despre ceea ce este vorba.
Cumva, afirmația aceasta aduce ideea că, de exemplu, lipsa alegerilor ar fi o caracteristică pentru un sistem totalitar, lucru nu tocmai corect din multe puncte de vedere. Să nu uităm că noi am avut un sistem totalitar în care aveam alegeri regulate. Pentru un stat totalitar nu e o problemă, de exemplu, să falsifice alegerile și ele sunt o modalitate prin care acel sistem caută să își procure sau să simuleze un tip de legitimitate.
Deci nu alegerile sunt o caracteristică neapărat pentru democrație sau pentru totalitarism, dar dacă alegerile nu se desfășoară corect, nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă acolo”.
Darie Cristea mai spune că publicul din România, atât tinerii, cât și cei în vârstă, percep un fel de democrație ușor deraiată la noi în țară.
„Ei văd doar persoane relativ dubioase care reprezintă partidele, candidați cu CV-uri extrem de ciudate în spate, care nu par a fi nici cei mai buni, nici cei mai deștepți. Ei văd o ceartă continuă între partide și cumva povestea asta și-a pus amprenta asupra percepției sistemului democratic la noi în țară. Și, într-un fel, o parte a publicului crede că un sistem politic mai bun ar fi un sistem cu mai puțină politică și mai multă administrație și-l asociază cumva cu decizia autoritară sau chiar cu decizia totalitară”.
Datele sondajului sunt rezultatul unui studiu sociologic realizat de GlobeSec, un think-tank internațional fondat de Uniunea Europeană, pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane din România, care analizează percepția cetățenilor români despre integrarea euro-atlantică, provocările geopolitice regionale și internaționale și starea regimului democratic.
Raportul privind rezultatele studiului a fost publicat în 2 octombrie 2024.
„Tinerii au sentimentul că democrația nu li se potrivește, în timp ce cetățenii mai în vârstă ar putea fi mai revoltați de experiențele lor cu regimul de dinainte de 1989. O explicație este tendința la nivel european a partidelor iliberale de extremă dreaptă de a avea mai multă influență asupra tinerilor alegători. Acest lucru este generat parțial de succesele acestor lideri pe rețelele de socializare. De asemenea, nesiguranța tinerilor cu privire la propriul lor viitor joacă, probabil, un rol mult mai important”, susțin autorii studiului.
Rezultatele raportului mai arată că marea majoritate a repondenților români (81%) aprobă democrația ca un concept bazat pe egalitate, statul de drept și drepturile omului. 41% dintre români sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în prezent în țara lor.
Există, însă, o diferență substanțială între evaluarea democrației între alegătorii de sex masculin și feminin: doar 36% dintre repondentele de sex feminin sunt mulțumite, în timp ce 48% dintre cei de sex masculin spun același lucru.
78% dintre participanții la studiu consideră că respectul și toleranța față de ceilalți, indiferent de orientarea sexuală sau de culoarea pielii, sunt importante pentru societatea românească. Sprijinul pentru drepturile LGBTI+ este destul de scăzut, fiind situat la la 40%. Bărbații sunt mai puțin dispuși să fie de acord cu garantarea drepturilor acestora (34%), decât femeile (45%).
Cel mai tânăr grup de vârstă, 18-34 de ani, este, de asemenea, mult mai favorabil minorității sexuale (51% sunt de acord cu garantarea drepturilor), decât cel mai vârstnic grup, 55+ (26% sunt de acord).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
