Pe 3 noiembrie, R. Moldova are de ales încotro se îndreaptă, către Uniunea Europeană, spațiul libertății, păcii și bunăstării, sau înapoi, în izolarea internațională, sărăcia, corupția și instabilitatea în care ne-am aflat de la independență încoace.
Duminica aceasta, avem de ales între doi candidați la președinție cu profiluri diametral opuse. Maia Sandu, președintele din ultimii patru ani, persoană integră, fără dosare de corupție pe numele său, cu o imagine foarte bună la nivel internațional și cu un credit de încredere uriaș din partea liderilor europeni. De cealaltă parte îl avem pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, un politician fără carismă și fără un discurs cursiv și credibil (cine a urmărit dezbaterile de duminică s-a convins de acest lucru), cu dosare deschise pe numele său și cu veleități pro-ruse. Deși încearcă să convingă cetățenii că și el este pro-european, Stoianoglo a fost înaintat la aceste alegeri de PSRM, este dus de mână peste tot de Igor Dodon, alias Kremlinovici, și este susținut de grupările criminale care au organizat cumpărarea masivă de voturi în cadrul scrutinului de pe 20 octombrie.
Succese pe arena internațională
Una dintre principalele atribuții ale președintelui este politica externă. Șeful statului este, în fond, imaginea R. Moldova pe arena internațională. Victoria Maiei Sandu în alegerile din 2020 a redeschis porțile Europei pentru noi, după ce, în mandatul fostului șef al statului, actualul ”mentor” al lui Stoianoglo, Igor Dodon, niciun lider internațional, cu excepția dictatorilor Putin și Lukașenko, nu își dorea să respire același aer cu președintele de la Chișinău.
Primul succes înregistrat de șeful statului a fost deblocarea asistenței externe, fără de care ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să trecem peste crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Din 2021 încoace, doar partea de grant din finanțările oferite de UE R. Moldova a constituit 240 de milioane de euro. Aproape un sfert de miliard de euro de care R. Moldova a beneficiat în această perioadă fără a fi nevoită ulterior să-l întoarcă. La acești bani se alătură ajutoarele financiare consistente oferite de principalii parteneri, precum România, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Canada, Japonia, etc.
Un alt succes notabil al președintelui Maia Sandu a fost demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Desigur, se vor găsi persoane care vor spune că, dacă nu era invazia rusă din Ucraina, nu mai primeam noi statutul de candidat la aderarea la UE. Totuși, trebuie să înțelegem că, dacă la Chișinău era un președinte de factura lui Dodon sau Stoianoglo, conjunctura favorabilă nu ar fi funcționat. Imaginea pozitivă a Maiei Sandu pe arena internațională și relațiile sale foarte bune cu marii lideri europeni au catalizat grăbirea acestui proces. Astfel, într-un timp record, R. Moldova s-a transformat dintr-un stat fără perspective clare de aderare la UE în unul dintre fruntașii procesului de integrare europeană. Mai mult, la sfârșitul lunii iunie a anului curent, blocul comunitar a demarat negocierile de aderare cu R. Moldova.
De la independență încoace, malurile Prutului n-au fost niciodată mai apropiate ca în ultimii patru ani. România este, pe bună dreptate, principalul susținător al R. Moldova pe toate palierele, fiind și avocatul integrării noastre în UE. În ultimii ani, cu sprijinul României au fost și sunt implementate nenumărate proiecte pe teritoriul R. Moldova, de la construcția unor obiecte de infrastructură de importanță majoră, precum poduri peste Prut, interconectări energetice între România și R. Moldova, care ne conectează inclusiv la rețeaua energetică europeană, până la proiecte mai mici în majoritatea localităților, precum reparația școlilor, grădinițelor, procurarea autobuzelor școlare, proiecte culturale și educaționale, etc. Relațiile apropiate dintre cele două maluri ale Prutului pot fi observate și când ne uităm la numărul vizitelor efectuate de Maia Sandu și ceilalți lideri moldoveni la București și vice-versa. Prima vizită oficială în R. Moldova după victoria Maiei Sandu la prezidențialele din 2020 a fost cea a liderului de la Cotroceni, Klaus Iohannis.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
