Mi s-a părut interesant că aproape imediat ce dezbaterile tv ale celor doi au fost difuzate de Antena3, iar impresia generală a fost că Ciucă a livrat în plus iar Ciolacu a dezamăgit, premierul s-a dus în Franța. Din ce știu eu, vizita nu a fost parte a unui program extins, programat din timp. Ar fi putut, de asemenea, să fie genul de vizită cum promite Ciolacu că va face ca președinte: cu un avion mare, plin de oameni de afaceri români. N-a fost decât un fel de Black Friday politic, în care premierul Franței a fost dispus să facă o poză cu Marcel. Întrebarea e: de ce? Ce ar fi putut câștiga Michel Barnier din întâlnirea asta? Păi hai să vedem ce zice al nostru:
„O primire călduroasă din partea omologului meu francez, Michel Barnier! Îi mulțumesc pentru sprijinul pe care Republica Franceză îl oferă României atât pentru aderarea completă la Spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an”. Deci nu numai că l-a primit, l-a și asigurat că Franța va vota pentru când se va discuta aderarea României la Schenghen-ul terestru. Dacă se va discuta. Dacă va mai fi Schengen, la cum își reconsideră politicile de frontieră țări ca Germania, Italia, Austria sau Spania.
„Am convenit aprofundarea componentei economice a Parteneriatului nostru Strategic, cu accent pe domeniile generatoare de plus valoare precum: IT&C, aeronautică, energie, industria de apărare”. Asta nu sună bine. Singura investiție franceză în România în care am avut noi de câștigat a fost parteneriatul Renault-Dacia. În rest ne-am furat-o. Vitalia, Veolia, Gas de France sau Groupama iau, nu dau. Carrefour și Auchan – nici nu vreau să mă gândesc câte miliarde de euro ies din țară drept preț pentru niște mizerii la caserolă care în alte țări nici nu mai sunt considerate alimente. Iar acum ne ducem cu francezii spre aeronautică și industria de apărare, de parcă nu ne mai place F35? Cu americanii a discutat Ciolacu despre povestea asta?
„Dublarea volumului comerțului bilateral, în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendința sa ascendentă și parteneriate economice cu tradiție reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea româno-franceză într-o formulă consolidată”. Dacă excluzi Dacia, Franța ne ia, nu ne dă. Importăm, adică pierdem bani. Iar la investiții e tot nasol raportul. Franța deține în România investiții de 8,3 miliarde de euro pe care a plătit de 5 ori mai puțin.
„Am apreciat cooperarea noastră semnificativă și solidă în materie de securitate. Franța și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Grupul de luptă NATO din România, element esențial pentru consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic. L-am asigurat pe prim-ministrul francez că România va oferi tot sprijinul în calitate de națiune-gazdă”. Și asta sună prost. În nici o țară din lume nu și-a expus Franța 4.000 de militari fără să-i pună la treabă. Ținând cont că Macron abia așteaptă să se confrunte cu Rusia în Ucraina, capul de pod pe care armata franceză și-l face în România nu are cum să fie o veste bună.
Dincolo de speculațiile mele, pornite probabil dintr-o antipatie personală pentru genul de om Marcel Ciolacu, ar fi fun ca cineva să verifice când a zis premierul ceva mișto despre Statele Unite. Ca să existe un contraargument la afirmația mea, că Ciolacu nu este președintele dorit de americani, ci de UE. Cu tot ce înseamnă asta: progresism, climat change, pregătiri de război. La care premierul e gata să ofere „tot suportul”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
