USR este prăbușit în 2024 și cel mai probabil va pierde rolul de al treilea partid parlamentar. Pentru formațiunea condusă de Elena Lasconi se anunță un viitor complicat, marcat de o ruptură în interior, dar mai ales o ruptură între partid și electorat. Dacă în trecut USR-iștii se promovau ca fiind specialiști în diverse domenii, sub conducerea Elenei Lasconi USR a devenit partidul care nu știe nimic.
2016 și mișcarea anti-corupție
USR a profitat de nemulțumirile societății civile și de lupta anti-corupție, iar alături de Nicușor Dan au participat la primele alegerile parlamentare în 2016, în timpul guvernului Cioloș. USR a atras mai multe persoane din guvernul condus de Dacian Cioloș și reușea să intre în Parlament cu 9% din voturi.
Uniunea dintre ONG-iștii lui Nicușor Dan și politicienii apropiați de Cioloș nu a funcționat și a provocat instabilitate în noul partid. În 2017, Nicușor Dan s-a văzut scos de la conducerea USR chiar de oamenii pe care i-a adus în partid și din acel moment au început conflictele între ONG-iști și politicienii conduși de Dan Barna.
5 președinți în 8 ani
De la înființare sa, USR a schimbat 5 președinți în doar 8 ani, iar cel mai lung mandat l-a avut Dan Barna. În guvernul Cioloș, Dan Barna a avut doar funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, nu a fost unul dintre miniștri. Dar cu ajutorul lui Cristian Ghinea a știut cum să preia conducerea USR și să organizeze partidul.
Mandatul lui Dan Barna a fost marcat de numeroase conflicte interne. Grupul lui Barna a eliminat mare parte din ONG-iștii lui Nicușor Dan, iar ONG-iștii care au rămas în USR au trecut de partea noii conduceri. Mandatul lui Barna a fost marcat de numeroase excluderi, unele fără motive întemeiate și lupte pentru conducerea organizațiilor din teritoriu.
Partidul a făcut alianță cu PLUS pentru alegerile din 2019 și 2020 și a reușit să crească la 22% la alegerile europarlamentare din 2019. În doar 6 luni, Dan Barna a pierdut 6 procente, iar la alegerile prezidențiale din același an a luat doar 15%. La alegerile parlamentare din 2020, USR a rămas la pragul de 15%, reușind să intre la guvernare doar pentru 8 luni. Progresul USR (de la 9% în 2016 la 15% în 2020) s-a datorat, în mare măsură, alianței cu PLUS-ul condus de Dacian Cioloș.
Dacian Cioloș a preluat conducerea USR după fuziunea USR-PLUS. Mandatul său a început chiar în momentul în care partidul a ieșit de la guvernare. În mai 2022, după doar 9 luni la conducerea USR, Cioloș a renunțat la funcția de președinte de partid, după ce a văzut că nu are majoritate în Biroul Național și nu poate trece de grupul Barna-Ghinea-Drulă.
Cătălin Drulă a preluat conducerea USR după acea criză și partidul a pierdut mai mulți parlamentari și europarlamentari care l-au urmat pe Cioloș în noul său partid, REPER. Alegerile locale și europarlamentare au fost un dezastru colosal pentru USR, care deși avea alianța ADU cu Forța Dreptei și PMP a luat puțin peste 8%. ADU a avut un rezultat rușinos la alegerile europarlamentare din 2024. Lista ADU pentru PE a primit doar 777.519 voturi în toată țara, adică 8,7% din numărul total de voturi. Astfel, în doar 5 ani, USR a pierdut 1,3 milioane de voturi. Acesta este unul dintre cele mai slabe rezultate la alegeri de când există USR.
CITEȘTE ȘI: Cum a pierdut USR peste 1,3 milioane de voturi în doar 5 ani
După eșecul lui Drulă, Elena Lasconi s-a cocoțat imediat pe cea mai înaltă funcție din partid, dar fără să schimbe foarte mult structurile interne.
Partidul care nu știe nimic
Elena Lasconi a venit cu un populism de extremă-dreapta, care a provocat mai multe pagube pentru partid. USR-ul condus de Lasconi nu mai are imaginea de partid al tehnocraților sau specialiștilor, ci a devenit partidul care nu știe nimic.
Numeroasele gafe făcute de Elena Lasconi au arătat că aceasta nu are nicio cunoștință politică și nu este capabilă să înțeleagă un sistem politic. Lasconi are doar câteva sloganuri și mesaje pentru un electorat slab instruit, însă când e vorba de discuții politice comite greșeală după greșeală.
CITEȘTE ȘI: Lasconi, candidata USR care nu știe nimic, a făcut praf sistemul de justiție
USR încearcă o apropiere de electoratul naționalist, dar se îndepărtează de propriul său electorat care l-a dus în Parlament de două ori. USR-ul condus de Elena Lasconi începe să se semene tot mai mult cu un AUR cu o imagine mai spălată și cu un discurs mai coerent, însă cele două au în comun lipsa de proiecte și incapacitatea unor lideri care pot livra doar sloganuri.
Sondajele arată că USR ar putea obține circa 12% la alegerile parlamentare, dar nu poate fi niciun motiv de bucurie, deoarece partidul condus de Lasconi va deveni al patrulea partid din Parlament. Cu un rezultat sub 10%, dacă ținem cont de marja de eroare a sondajelor, USR-ul va trebui să învețe să devină un partid-balama și să renunțe la visele de a deține puterea.
Populismul lui Lasconi, dosarele penale ale liderilor USR, lipsa de proiecte, ruptura între partid și elite sunt probleme care vor afecta partidul la următoarele alegeri. Grupul Barna a trădat propriul electorat care a votat USR în 2019 și 2020. Strategia lui Lasconi de a încerca o apropiere de votanții fără studii superioare și a-i păcăli cu populism se va dovedi un eșec, așa cum a fost un eșec și fosta alianță Dreapta Unită. USR nu a fost niciodată un partid apropiat de masele de votanți, nici măcar nu au filiale puternice în mediul rural. USR a trădat chiar elitele din societatea românească, iar noua strategie a lui Lasconi nu are intenția să refacă această ruptură, ci se îndreaptă spre alte categorii de votanți care resping tot ceea ce promovează partidul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
