Mărire și declin. Cum a evoluat PSD din 2016 și până în prezent

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Partidul Social Democrat a fost, de-a lungul ultimului deceniu, o forță semnificativă în politica românească, trecând prin victorii de amploare, crize de imagine, și o redresare treptată. Evoluția partidului în preferințele electoratului românesc reflectă transformările sociale și politice din țară, precum și modul în care PSD a răspuns la aceste schimbări. În acest articol, vom analiza traiectoria partidului în sondaje și în alegeri din 2016 și până în prezent. Vom trece în revistă totodată factorii cheie care au influențat ascensiunea sau declinul său de-a lungul timpului.

Alegerile parlamentare din 2016 – Apogeul politic al PSD

În decembrie 2016, PSD a câștigat alegerile parlamentare cu un scor de aproximativ 45% la Camera Deputaților și Senat, marcând un moment de apogeu al partidului. Acest succes se explică printr-o combinație de strategii bine coordonate și de factori contextuali.

PSD s-a concentrat pe un discurs populist, axat pe creșterea pensiilor, salariilor și ajutoarelor sociale. Aceste promisiuni au rezonat mai ales cu electoratul din mediul rural, cel vârstnic și persoanele cu venituri mai mici, segment tradițional al partidului. Totodată, PSD a exploatat nemulțumirea generată de măsurile de austeritate impuse de guvernele anterioare, promițând stabilitate economică și sprijin social.

Cu o majoritate parlamentară confortabilă alături de ALDE și UDMR, PSD părea pregătit să guverneze pentru un ciclu complet de patru ani. Totuși, aceasta avea să fie doar o iluzie de stabilitate, întrucât evenimentele ulterioare au arătat fragilitatea acestei poziții dominante.

Liviu Dragnea
Liviu Dragnea. Sursa foto: Inquam / Octav Ganea

Scăderea în sondaje și protestele anti-PSD (2017-2018)

Un moment definitoriu pentru scăderea PSD a fost începutul anului 2017, odată cu adoptarea Ordonanței 13, care prevedea modificarea legislației penale. Aceasta a declanșat cele mai mari proteste post-revoluționare în România, în care sute de mii de oameni au ieșit în stradă în întreaga țară, denunțând intenția PSD de a slăbi lupta anticorupție.

Efectele au fost rapide și severe. Sondajele realizate în 2017 arătau deja o scădere de 10% a PSD în preferințele publicului. Principalul motiv era percepția publicului că PSD încerca să protejeze politicieni corupți și să reducă independența justiției.

Conflictul intern din PSD a culminat în 2017 și 2018 cu demiterea a doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, amândoi fiind înlăturați de propriul partid. Această instabilitate a deteriorat imaginea partidului, fiind interpretată de public ca un semn de corupție și de lipsă de organizare. Rata de încredere în PSD a scăzut sub 30% până la finalul lui 2018.

Alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019

Alegerile europarlamentare din 2019 au marcat o scădere majoră a sprijinului electoral pentru PSD, care a obținut doar 22,5% din voturi, cu doar 0,1% mai mult ca USR. Aceasta a fost o pierdere importantă, cu implicații serioase pentru direcția partidului. Mai mulți factori au contribuit la acest rezultat. În primul rând, criza de imagine generată de implicarea PSD în atacurile asupra sistemului de justiție și percepția că liderii partidului erau prea preocupați de propria lor protecție în fața legii.

În al doilea rând, în 2019, partide de opoziție precum USR-PLUS au crescut rapid în popularitate, canalizând nemulțumirea tinerilor și a celor din mediul urban, segment demografic unde PSD avea o susținere redusă.

Alegerile prezidențiale din același an au adâncit criza din PSD. Candidata Viorica Dăncilă a fost înfrântă categoric de Klaus Iohannis în turul doi, obținând doar 33,9% din voturi. Aceasta a fost una dintre cele mai drastice înfrângeri pentru PSD într-o competiție prezidențială, și a evidențiat slăbiciunile în strategia politică a partidului.

Sursa foto: Viorica Dăncilă

Redresarea parțială – Alegerile locale și parlamentare din 2020

După o perioadă de restructurare și schimbări în conducerea partidului, PSD a început o redresare treptată începând cu alegerile locale din 2020. PSD a câștigat mai multe județe și a obținut un număr considerabil de mandate de primar și consilier local, inclusiv în București, unde a câștigat în consilii importante la nivel de sectoare și Consiliul General.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020, PSD a obținut aproximativ 29% din voturi, clasându-se pe primul loc, dar pierzând guvernarea în fața unei coaliții de centru-dreapta formate de PNL, USR-PLUS și UDMR. Deși scorul era sub cel din 2016, el a arătat o redresare față de rezultatele din 2019, iar PSD a reușit să-și recapete o parte din electoratul pierdut, beneficiind de nemulțumirea generală față de guvernările lui Ludovic Orban și Florin Cîțu, în contextul pandemiei.

Această redresare a fost posibilă și datorită schimbării strategiei PSD, care a pus accent pe soluții economice și pe sprijin social. De asemenea, schimbarea de leadership, odată cu venirea lui Marcel Ciolacu la conducerea partidului, a contribuit la o imagine mai moderată și mai pragmatică a partidului.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Reintegrarea la guvernare și perspectivele pentru 2024

După alegerile din 2020, PSD a intrat într-o coaliție de guvernare cu PNL în noiembrie 2021, într-un context marcat de criza pandemică și de creșterea inflației. Aceasta a reprezentat o strategie pentru a reveni la guvernare și a avea o influență directă asupra deciziilor politice și economice.

Sondajele din 2023 arătau că PSD se menține în jurul valorii de 30-35% în preferințele electoratului, fiind, alături de PNL, unul dintre cele mai bine cotate partide din România. Aceste tendințe s-au păstrat și în anul electoral 2024, PSD revenind pe primele poziții în intenția de vot a electoratului din România.

În concluzie, evoluția PSD din 2016 până în prezent reflectă capacitatea partidului de a se adapta la un context politic și social în continuă schimbare. În perioada de criză, PSD și-a pierdut mult din suportul electoratului, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor din mediul urban. Cu toate acestea schimbarea strategiei de leadership, adoptarea unei platforme mai centrate pe măsuri economice și formarea unei coaliții pragmatice i-au permis să rămână relevant pe scena politică.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: