Europenii sunt apreciați, cel puțin în raport cu americanii, pentru capacitatea lor de a vorbi limbi străine. Dar Mînzatu are o veste proastă.
„Rămânem în urmă” în raport cu obiectivul nostru ca fiecare european să vorbească două limbi, pe lângă limba maternă, recunoaște ea. Vreau să „îmbunătățesc acest aspect al identității noastre europene”, iar acest lucru se va întâmpla datorită utilizării tehnologiilor, spune ea.
A fost abordată și importanța alfabetizării media și a competențelor digitale.
„Alfabetizarea media este esențială”, îi spune Mînzatu eurodeputatei conservatoare croate Sunčana Glavak.
UE oferă sprijin statelor membre, inclusiv prin intermediul grupurilor de experți. Acestea vor veni cu orientări pentru a ajuta profesorii din întreaga Europă cu privire la utilizarea în siguranță a resurselor digitale, spune Mînzatu.
UPDATE 16.53
Deputatul Peter Volgin, din grupul de extremă-dreapta Europa Națiunilor Suverane, o îndeamnă pe Mînzatu să renunțe la „investițiile verzi ideologice” care, în opinia sa, degradează nivelul de trai al cetățenilor obișnuiți.
El avertizează, de asemenea, împotriva „acțiunilor antirusești” care includ reducerea dependenței de energia rusă.
Mînzatu ripostează la acest comentariu, susținând că „avem nevoie ca economia noastră să polueze mai puțin pentru a ne proteja planeta, viețile, viitorul generațiilor noastre”.
„Nu cred că Rusia sau China, care investesc sume uriașe de bani în tehnologii ecologice, ar numi asta ideologie”, adaugă ea.
Întrebată dacă va prezenta un nou act legislativ pentru a aborda problema managementului algoritmic al angajaților, Mînzatu spune că nu se poate angaja în acest sens, dar că „este o prioritate”.
Activitatea actuală a Comisiei și a Parlamentului în această privință este „lăudabilă”, a spus ea, menționând Legea privind inteligența artificială și Directiva privind lucrătorii de pe platforme.
Chestiunea vizată, pe care mulți vor să o reglementeze cât mai clar, pentru a asigura drepturile angajaților, este managementul algoritmic al angajaților – sistemele algoritmice care utilizează date și alte informații pentru a organiza, atribui, monitoriza, supraveghea și evalua munca
Fondul pentru tranziție echitabilă – „pe care nu îl coordonez” – este „foarte important pentru activitatea privind drepturile sociale”, spune Mînzatu.
„Instrumentul poate da rezultate”, a spus ea, „în ceea ce privește calificarea lucrătorilor afectați de restructurarea economiilor lor și în ceea ce privește crearea de locuri de muncă”.
Cu toate acestea, „rezultatele sunt amestecate”, spune ea, dar este nevoie de mai mult timp pentru a face o evaluare.
Erasmus este unul dintre cele mai cunoscute programe educaționale – și unul dintre cele mai de succes. Dar nu este accesibil tuturor.
Mînzatu și-a amintit că nu și-a putut permite să participe la Erasmus, pentru că nu avea mijloace financiare și a spus că programul trebuie să fie „mai incluziv”.
Ea dorește ca Erasmus să continue să se asigure că studenții vulnerabili pot beneficia de el, inclusiv prin utilizarea unei combinații de cu Erasmus și alte programe.
Următorul subiect: pensiile și vârsta de pensionare. Eurodeputata de extremă dreapta Mélanie Disdier a întrebat-o pe Mînzatu dacă susține creșterea vârstei de pensionare, și încearcă să o atragă pe comisara desemnată în conflictul său intern cu Emmanuel Macron.
Pensiile sunt reglementate în țările membre, amintește Mînzatu.
„Nu este o competență a UE, dar avem instrumentele necesare pentru a analiza sistemele și a ne asigura că există sisteme de pensii adecvate. Acesta este nivelul de implicare pe care îl putem avea din punct de vedere tehnic la nivelul UE”, spune ea.
„Drepturile ar trebui să fie drepturi offline sau online”, i-a spus Mînzatu eurodeputatei socialiste Estelle Ceulemans. Când vine vorba de dreptul la deconectare, lucrurile sunt foarte clare. „Voi lansa a doua fază de consultare cu partenerii sociali” pe această temă, spune ea.
Ea a fost circumspectă când a venit vorba de inteligența artificială. „Trebuie să recunoaștem că AI și tehnologia oferă oportunități, oferă locuri de muncă de calitate în sine, în multe industrii, poate face acest lucru, dar trebuie să ne uităm la relațiile de pe piața muncii”, a spus ea.
Mînzatu adaugă că aceasta va fi „în centrul activității mele” și a spus că dorește un „răspuns strategic” pentru a se asigura că drepturile lucrătorilor sunt respectate, nu numai online, ci și atunci când vine vorba de utilizarea AI.
Au început primele întrebări. Chestionată pe tema planurile concrete pentru ca mobilitatea muncii, Mînzatu spune că: „Mobilitatea este, cred eu, în centrul proiectului privind locurile de muncă de calitate și în centrul competitivității noastre”.
Mînzatu spune că vrea „să îi ajute pe cei care au cea mai mare nevoie. Pe toți. Indiferent de vârstă, sex, religie sau locul în care trăiesc”.
Acesta este al treilea pilon al mandatului său – justiție socială.
„Un sfert dintre copiii europeni trăiesc în pragul sărăciei extreme”, în timp ce UE numără 100 de milioane de persoane cu deficiențe, „dintre care multe ar putea și ar dori să lucreze, dar nu pot“. Ca să nu mai vorbim de aproape 1 milion de persoane fără adăpost.
Ce mai spune: „Voi consolida garanția europeană pentru copii. Și mă voi asigura că primul plan european de locuințe accesibile include soluții solide și durabile pentru cei mai vulnerabili.”
Mînzatu vorbește despre primul pilon al activității sale.
„Europenii se vor confrunta cu și mai multe schimbări în următorii ani – de aceea trebuie să construim o cultură a pregătirii pentru viitor pentru a face față cu bine tuturor schimbărilor și riscurilor. Pregătirea începe cu școala obligatorie, dar depinde de învățarea de-a lungul vieții, pe care noi, adulții, trebuie să o integrăm în rutina noastră”, spune ea.
Unul dintre aspectele cheie – „mulți europeni nu au competențele digitale necesare”, care le-ar permite să profite de oportunitățile economice și de locuri de muncă, spune Mînzatu.
Ea spune că va pregăti o „foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” care va fi „o prioritate pentru primele luni ale mandatului meu” – acesta fiind al doilea pilon.
Mînzatu spune că dorește să demareze un dialog privind politica socială la nivelul UE pe tema „Europa în acțiune pentru oameni”, de îndată ce va fi în funcție.
Ea promite să se întâlnească cu mai multe persoane pe parcursul primului său an, „angajându-se cu toate părțile interesate relevante – cetățeni, parteneri sociali, guverne, parlamente naționale, grupuri de tineri, societatea civilă”.
Europarlamentara le spune colegilor că s-a născut în Brașov, un „oraș spectaculos” în care au început primele revolte împotriva regimului comunist. Spune că e inspirată de „oamenii obișnuiți care o înconjoară”, nu neapărat de scriitori.
Vorbind despre Uniunea Europeană, ea face referire la situația actuală complicată, inclusiv inflație.
„Europa este un atlet într-o competiție complexă, care trebuie să își sporească nivelul de pregătire, de competență”, spune Mînzatu, care amintește de contextul complicat economic, social și geopolitic.
„Europenii și toate sectoarele societăților noastre au lucrat împreună, au dat dovadă de reziliență și și-au făcut datoria până acum”, dar există așteptări mai mari „cu privire la ceea ce mai trebuie făcut în viitor pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi”, a adăugat ea.
Mînzatu își începe audierea cu o declarație de introducere: „Azi vă cer încrederea”, spune ea, vorbind în engleză.
Mînzatu se pregătește să înceapă audierea, tocmai a fost salutată de europarlamentarul Gheorghe Falcă.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, este audiată, începând cu ora locală 14.30 (15.30 ora României) de eurodeputaţi din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT).
Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu, ceea ce înseamnă că vor avea dreptul de a adresa şi ele câte o întrebare comisarului-desemnat al României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
