Mugur Isărescu (BNR): Când ai atâtea excepții fiscale, cum să nu ai evaziune?

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, face declarații, miercuri dimineața, despre situația economică și raportul trimestrial asupra inflației.

Rata anuală a inflaţiei, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, şi-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanţii principali care au dus rata inflaţiei în jos sunt dezinflaţia puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecţiei cotaţiilor la materiile prime, acordul procesatorilor şi comercianţilor locali de a reduce preţul de consum al laptelui, temperarea în continuare a aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acţionat câţiva factori, menţionez acum: creşterea costurilor cu forţa de muncă, tendinţa încă ascendentă a preţurilor de import cu toată stabilitatea cursului şi persistenţa excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menţinem însă pe cea mai bună poziţie la nivel regional din perspectiva ratei inflaţiei, mai ales dacă avem variaţia medie anuală, suntem în continuare pe locul 9, a explicat Isărescu.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a explicat că pe piaţa muncii sunt condiţii relativ tensionate.

Pe piaţa muncii avem condiţii relativ tensionate şi această tensiune, această lipsă relativă de forţă de muncă continuă să ofere angajaţilor o putere mai mare de negociere. În partea dreaptă aveţi şi costurile unitare cu forţa de muncă. Trebuie să vă spun că acest lucru se întâmplă numai în România. Recent am fost la un seminar internaţional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul Fondului Monetar Internaţional, şi un mesaj al unui specialist de la Fond a fost să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale. Deci, este o inflaţie destul de periculoasă, pentru că nu o combaţi uşor. Ăsta este într-adevăr un uşor avertisment legat de evoluţia viitoare a preţurilor, nu numai în România, dar în Europa în general. Avem o temperare a creşterii economice în T1. Ne ajută din punct de vedere al inflaţiei. Ştiţi că este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să dai inflaţia în jos şi în acelaşi timp să nu creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat. Până acuma ne-a ieşit, ca să spunem aşa, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere, deci deviaţia PIB-ului a rămas pozitivă. Se atenuează, dar mai greu decât am fi vrut noi să se atenuez, a mai afirmat oficialul.

România are un consum mai mic, arată Isărescu.

Avem o majorare a ritmului anual al consumului populaţiei în Trimestrul 1, uşor ne-a surprins şi pe noi. Am avut o creştere a consumului venită din venituri, dar observăm o atenuare a consumului extrem de vizibilă. Este legată probabil şi de depozitele la termen ale populaţiei. Au crescut semnificativ în această perioadă categoric şi datorită dobânzilor mai mari la depozite, deci şi consum mai mic, economisiri mai mari ne ajută să spunem în ceea ce priveşte temperarea inflaţiei. Dar să vedem care sunt factorii care vor continua să contribuie la creşterea economică, pentru că ţara are nevoie de creştere economică şi credem că parcursul solid al investiţiilor poate să fie soluţia pentru asigurarea creşterii economice, deci o creştere economică bazată mai puţin pe creşterea consumului şi mai mult pe investiţii. Continuarea ei este însă condiţionată în bună măsură de valorificarea resurselor financiare europene, cu alte cuvinte, de îndeplinire a programului cu Uniunea Europeană, a mai explicat Isărescu.

România are nevoie de fondurile europene, mai punctează guvernatorul BNR.

Atragerea banilor europeni este esenţială. O spunem de fiecare dată, ne ajută şi din punct de vedere al inflaţiei şi din punct de vedere finanţării deficitului de cont curent. O bună parte din finanţarea deficitului de cont curent se face din donaţii din bani europeni, fără costuri şi ne ajută şi în ceea ce priveşte creşterea economică. De aceea, programul de ajustare şi consolidare fiscală în fiecare comunicat al Băncii Naţionale este menţionat ca un factor pozitiv, a mai afirmat Mugur Isărescu.

––

• Nu vrem să creăm încă un tărăboi. Nu avem în față decizii tehnice. Avem un raport al Băncii Mondiale și un raport al Fondului Monetar Internațional, avem discuții cu Comisia Europeană. Dar decizia este una politică.
• Guvernul trebuie să facă și ajustare și consolidare fiscală, dar să asigure stabilitate financiară și coeziune socială. Iar stabilitatea economică este esențială pentru a avea coeziune socială. Decizia Guvernului nu este una ușoară.
• Dacă vrem ca instituțiile să funcționeze, nu trebuie să le răscolim zilnic cu reforme. Dar e o decizie politică. Vrem o țară ca afară, deci vrem sănătate și spitale de calitate, școli bune, iar dacă le vrei pe acestea, trebuie să ajungi la 40-50% din PIB. (…) Sprijinim guvernul să găsească soluții.
• Privilegiile fiscale sunt cu un scop. Dar după ce depășești 2-3-5- ani creează probleme.
• Avem nevoie de o politică monetară care dă inflația în jos.
• Ce observ eu în zona euro este să păstrăm rata de dobândă până avem confirmarea că inflația vine sub rata de dobândă.
• La riscul de țară, suntem cotați sus de tot. (…)
• S-ar putea să asistăm la o creștere a dobânzilor în piață. Trebuie să facem consolidare fiscală cu instrumentele pe care le avem la dispoziție, și ele sunt suficiente.
• Sunt incertitudini privind prognoza pe care BNR a făcut-o privind corecția prin piețe.
• Prețul la pompă este unul rezonabil.
• O bună parte din aceste creșteri de preț vin din costuri.
• Nu BNR-ul face corecția fiscală.
• Dobânzile evoluează în funcție de programul de consolidare. Tot timpul este un balans în ceea ce privește costurile politicilor economice. În august, trebuie să plătim 1,1 sau 1,2 miliarde de euro – o scadență. Mai vin din spate datorii pe care trebuie să le plătim.
•  Contează care va fi percepea exterioară, a celor care ne finanțează, părerea UE.
• În ultima prezentare, în fața economiștilor români din străinătate (…) am spus că politica monetară trebuie să rezolve și mișcările de capital, care în mod frecvent sunt impredictibile.
• Investitorii străini se gândesc la profit și văd riscurile când se gândesc la investiții în România. Mulți dintre aceștia sunt români, deși locuiesc în alte țări.
• Toată lumea se simte încrezătoare că a crescut rezerva. Să vedem de acum înainte. Ne pregătim și pentru situații în care poate să apară o corecție de piață.
• Hidroelectrica ne-a ajutat mult.
• Avem deficit de cont curent, dar intrările de capital, finanțările și investițiile au fost mai mari (…) dar diferența s-a dus pe mișcările de capital, care sunt impredictibile.
• Nu știm riscurile majore. S-ar putea să avem inflație și mai mare, dar și mai mică. Încă nu știm dacă se vor majora impozitele. Nu toate majorările de prețuri se duc în prețuri. Sunt discuții serioase. Vor negocia celor două partide.
• Anul trecut, am fost una dintre puținele bănci centrale din Europa care a făcut și profit. 80% din acest venit net îl dăm bugetului, deci contribuim la buget.
• Veniturile noastre sunt legate de faptul că suntem într-un sistem de bănci centrale din Europa (…) și nu putem coborî salariile. Personalul auxiliar este plătit în condițiile pieței din țară. În banca centrală sunt reguli stricte privind cheltuielile, altfel nu am face profit.
• Dacă se va decide că pachetul de consolidare și corecție fiscală nu este suficient, cei care ne finanțează piețele și finanțatorii externi din UE și investitorii vor considera că nu este suficient, vom avea majorări de dobânzi pe piață.
• Anul trecut am avut o inflație mai mare, deci și venituri mai mari. Anul acesta, inflația nu mai este atât de mare. Noutatea este că inflația se apropie de ce am țintit.
• Părerea mea personală este iluzia cu statul minimal. Românii nu vor un stat minimal. Vor un stat ca afară, cu impozite mai mici și servicii publice bune, dar acestea sunt costisitoare.
• Trebuie să ne revenim. Toate serviciile publice sunt subfinanțate.
• Există evaziune. Când ai atâtea excepții fiscale, cum să nu ai evaziune? Se numește „optimizare fiscală”. Când ai un sistem fiscal cu atâtea excepții, trebuie simplificat. Asta este treaba Guvernului. Eu mi-am permis să fac asta. Nu ai cum să faci un stat european cu 27% din PIB.
• Sunt soluții tehnice. Iar soluția finală va fi una politică. Suntem în spatele și sprijinim pe toate căile programul. Dacă el nu va fi suficient, ne vor mai corecta piețele.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News