Mai mult ca altădată, campania electorală românească din 2024 a ajuns în era digitală, cu bunele și cu relele ei. Dacă în urmă cu niște ani electoratul era informat cu fluturași și câte o sacosă cu ceva „atenții”, mare parte din persuasiune este acum la nivelul internetului. În contextul scandalului cu fermele de troli, pentru cei care au deschis „computerele” mai târziu, iată o sinteză despre troli, boți, cum funcționează și până unde. Pot face multe, dar nu ne pot spăla pe creier și nici fura votul.
Un trol este o persoană sau un cont (adesea fals) care postează mesaje provocatoare, jignitoare sau dezinformări pe internet, cu scopul de a provoca reacții emoționale puternice, de a crea conflicte sau de a manipula percepția publicului asupra unui subiect. Trolii acționează pe diverse platforme online, cum ar fi rețelele sociale, forumurile, site-urile de știri și chiar secțiunile de comentarii ale diferitelor articole.
Un bot este un program software automatizat care poate efectua sarcini repetitive și simple pe internet, imitând comportamentul unui utilizator uman. În funcție de scopul și funcționalitatea lor, boturile pot fi folosite pentru diverse activități: de la sarcini utile, cum ar fi serviciul de asistență pentru clienți, la activități mai controversate, cum ar fi manipularea percepțiilor pe rețelele de socializare.
Mai există și trol-boții care sunt programe automatizate care postează mesaje și distribuie conținut în mod repetitiv, amplificând mesajele trollilor umani și creând impresia unei susțineri populare artificiale pentru anumite teme sau idei.
Și să nu uităm de clasicul postac – simplu muritor care, din proprie convingere ideologică sau contra-cost, postează și comentează pe internet într-o veselie.
Mijloacele folosite de troli pentru a influența opinia publică
Trolii online pot influența opinia publică în campaniile electorale printr-o serie de strategii bine planificate. Iată câteva metode folosite de trolli pentru a manipula percepția publicului:
- Răspândirea dezinformării:
- Trollii distribuie informații false sau distorsionate despre candidați, partide sau politici publice. Aceasta poate include zvonuri nefondate, teorii ale conspirației sau știri false, care pot afecta reputația unui candidat.
- Dezinformarea poate crea neîncredere și confuzie printre alegători, mai ales dacă este împărtășită masiv pe rețelele de socializare.
- Crearea de conturi false (boturi):
- Prin crearea de conturi false sau boturi, trollii amplifică mesajele, făcând să pară că anumite opinii sau știri sunt mai populare decât în realitate. Boturile ajută la răspândirea rapidă a conținutului, iar utilizatorii reali pot fi influențați să creadă în veridicitatea lui, dacă văd o implicare mare.
- Divizarea opiniei publice:
- Trollii profită de subiectele sensibile (de ex., religie, imigrație, economie) pentru a polariza publicul. Comentariile lor sunt menite să încurajeze dezbaterile și conflictele dintre susținătorii diferitelor tabere, astfel slăbind coeziunea socială și distrăgând atenția de la teme politice importante.
- Tehnici de „astroturfing”:
- Astroturfingul reprezintă crearea unei impresii false de susținere populară pentru un candidat sau o cauză. Trollii folosesc conturi fictive pentru a genera susținere „organică”, încercând să sugereze că o mare parte a populației împărtășește acea opinie.
- Meme-uri și conținut vizual:
- Conținutul vizual este mai ușor de înțeles și de distribuit. Memeurile, videoclipurile și caricaturile politice, uneori ironice sau pline de umor, pot fi foarte eficiente în influențarea percepției publicului. Trollii creează și distribuie astfel de materiale pentru a simplifica sau distorsiona mesajele, făcându-le mai ușor de acceptat și de distribuit.
- Tehnici de manipulare emoțională:
- Trollii știu că frica, furia și anxietatea sunt emoții puternice care îi pot motiva pe oameni să acționeze impulsiv. Ei exploatează aceste emoții pentru a manipula reacțiile publicului, fie prin postări alarmante, fie prin mesaje agresive care induc frică față de un anumit candidat.
- Influenceri falși și „fake experts”:
- Trollii pot crea conturi care imită experți, influenceri sau lideri de opinie, pentru a da greutate dezinformării și a face mesajele lor mai credibile. Aceștia se prezintă ca fiind profesioniști din domenii relevante pentru a convinge publicul că au informații privilegiate.
Aceste tehnici pot avea un impact major asupra percepției publicului și a deciziilor de vot, mai ales dacă oamenii nu verifică sursa informației și iau de bun ceea ce găsesc pe rețelele de socializare. O soluție importantă rămâne educația media, pentru a crește rezistența publicului față de dezinformare.
Cât succes poate aduce folosirea trolilor într-o campanie politică
Există mai multe studii și rapoarte statistice care au evaluat impactul trolilor asupra opiniei publice, în special în campaniile electorale din ultimii ani. Deși efectele precise sunt greu de cuantificat din cauza modului subtil de acțiune al trollilor, câteva studii și statistici sunt relevante:
- Studiile despre influența trollilor în alegerile din SUA din 2016:
- Un raport al Senatului SUA a arătat că aproximativ 126 de milioane de americani au fost expuși la conținut creat de troli ruși pe Facebook, Twitter și Instagram în timpul campaniei electorale din 2016, majoritatea mesajelor fiind concepute să amplifice diviziunea politică și socială.
- Pe Twitter, peste 36.000 de conturi false asociate cu Agenția de Cercetare a Internetului din Rusia au fost responsabile pentru distribuirea a peste 1,4 milioane de tweet-uri legate de alegeri, care au ajuns la milioane de utilizatori.
- Impactul boturilor și conturilor false:
- Într-o analiză făcută de Oxford Internet Institute, s-a constatat că în multe țări unde au loc alegeri, între 10% și 20% din discuțiile politice de pe Twitter sunt generate de boturi sau conturi false. În anumite situații, această cifră ajunge până la 50% în perioade de vârf.
- Un alt raport a arătat că prezența boturilor crește vizibilitatea unei știri false de până la 10 ori mai mult decât conținutul organic, influențând astfel percepția publicului asupra popularității unui subiect sau candidat.
- Eficiența campaniilor de dezinformare:
- Un studiu realizat de MIT a descoperit că știrile false, adesea promovate de trolli și boturi, se răspândesc de șase ori mai repede decât știrile adevărate. Acest lucru le face mult mai eficiente în a capta atenția utilizatorilor și a modela percepția publicului.
- În alegerile din Ucraina din 2019, cercetările au arătat că trollii și campaniile de dezinformare au influențat percepțiile negative ale publicului cu privire la candidații pro-occidentali, ceea ce a dus la o scădere a nivelului de încredere în aceștia.
- Campaniile de trolling și comportamentul alegătorilor:
- O cercetare făcută de Universitatea din Washington a analizat cum campaniile de trolling pe rețelele de socializare afectează încrederea în sistemul electoral. Conform studiului, cei expuși la conținut de trolling au raportat o scădere de 12% în încrederea în corectitudinea alegerilor.
- Alt studiu din 2018 a descoperit că aproximativ 20% dintre alegători au fost influențați de informațiile din social media în alegerile din țările lor, iar trollii și campaniile de boturi au fost responsabili pentru o mare parte din aceste conținuturi.
- Impactul asupra emoțiilor și polarizării:
- Studiile psihologice arată că expunerea la trolling și la mesaje divizive poate crește anxietatea politică și furia printre utilizatori, ducând la o polarizare mai puternică. Această polarizare face ca alegătorii să fie mai puțin dispuși să ia în considerare opinii diferite și să își formeze păreri pe baza informațiilor echilibrate.
În ansamblu, impactul trollilor nu este doar asupra preferințelor de vot, ci și asupra încrederii publicului în sursele de informare și în procesul democratic însuși. Deși este greu de spus cât de decisiv este acest impact, statisticile arată că trollii pot avea o influență semnificativă asupra discursului public și a percepțiilor alegătorilor.
Influența trolilor în funcție de grupa de vârstă
Studiile arată că anumite grupe de vârstă sunt mai vulnerabile la influența trollilor, însă tipul de vulnerabilitate și mecanismele de influență diferă în funcție de generație:
1. Tinerii (18-34 ani)
- Prezența ridicată pe rețelele de socializare: Această categorie petrece mai mult timp pe platformele de socializare și este expusă unui flux mare de informații, printre care și postări de la trolli și conturi false. Potrivit studiilor, tinerii au o tendință mai mare de a distribui rapid informații fără să verifice sursa, mai ales dacă mesajele sunt emoționante sau șocante.
- Impactul conținutului vizual și al memelor: Tinerii sunt mai receptivi la conținutul vizual, cum sunt memele și videoclipurile, pe care trollii le folosesc frecvent pentru a transmite mesaje politice simplificate sau dezinformare. Impactul acestor forme de conținut poate duce la schimbarea percepțiilor și a comportamentului, uneori fără o analiză critică detaliată.
2. Adulții tineri și cei de vârstă medie (35-50 ani)
- Susceptibilitate la conținutul polarizant: Această categorie poate fi influențată de trolli prin mesaje care exploatează subiecte polarizante. De exemplu, în timpul campaniilor electorale, trollii adesea exagerează teme de dezbinare (de ex., imigrație, economie) care afectează interesele personale sau valorile morale ale acestei categorii.
- Interacțiune cu știrile și conținutul politic: Adulții de vârstă medie sunt mai activi în discuțiile despre subiecte politice, iar trollii profită de această tendință pentru a stârni conflicte și divizare. Potrivit studiilor, aceștia sunt mai susceptibili să interacționeze cu postările controversate și să fie atrași în dezbateri în care trollii escaladează conflictele.
3. Vârstnicii (50+ ani)
- Încărcătura emoțională a mesajelor: Vârstnicii sunt mai predispuși să fie influențați de mesaje care induc frică sau anxietate, o tehnică frecvent folosită de trolli pentru a manipula reacțiile publicului. Mesajele de trolling direcționate către acest grup includ frecvent teme legate de securitate și sănătate, care provoacă reacții emoționale puternice.
- Mai puțin familiarizați cu verificarea surselor: Studiile au arătat că persoanele vârstnice au o tendință mai redusă de a verifica sursele știrilor și pot lua de bună informația distribuită pe rețele sociale. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Princeton, cei peste 65 de ani au de patru ori mai multe șanse să distribuie știri false decât persoanele mai tinere.
În general, toți utilizatorii de social media sunt vulnerabili într-o oarecare măsură la influența trollilor, însă metodele de trolling sunt adaptate pentru a maximiza impactul asupra fiecărei grupe de vârstă. Educația media și dezvoltarea abilităților de gândire critică sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilității la manipularea online.
Material structurat cu ajutorul AI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
