PNL crede cu tărie în consolidarea Pilonului 2 de Pensii, esențială pentru România datorită necesității dezvoltării și stabilizării piețelor de capital şi îmbunătățirea nivelului de trai pentru seniori în contextul îmbătrânirii populației active. În acest sens, programul liberal de guvernare vine cu mai multe măsuri salutare.
Este știut că, pe termen mediu şi lung, populația României îmbătrânește și numărul de contributori activi scade, iar pensiile de stat (Pilonul 1) vor deveni insuficiente pentru asigurarea unui trai decent. Conform estimărilor Comisiei Europene, rata de dependență a persoanelor în vârstă, care reprezintă ponderea persoanelor în vârstă (de 65 de ani și peste) în raport cu populația activă (cu vârste între 20 și 64 de ani), este proiectată să crească de la 33,5% în 2022 la 55,8% în 2070, cu un vârf în 2056, ca rezultat al cohortelor generaționale din perioada comunistă, inclusiv generația „decrețeilor”, care vor ajunge la vârsta de pensionare în următorul deceniu.
Acest lucru înseamnă că populația activă va trebui să susțină un număr tot mai mare de persoane aflate la vârsta de pensionare şi în mod natural va pune presiune asupra întregului sistem de pensii. Această cohortă va începe treptat să intre în sistemul de pensii în jurul anului 2030. Este foarte important pentru aceste cohorte ca contribuția din Pilonul 2 să crească gradual pentru a permite diversificarea surselor de venit la pensie.
Prin Pilonul 2, contribuțiile sunt investite în fonduri administrate privat, ceea ce permite acumularea de capital prin randamente
investiționale. Astfel, participanții la acest sistem beneficiază nu doar de contribuțiile proprii, ci și de câștigurile din investiții.
Consolidarea Pilonului 2 de Pensii reprezintă un punct cheie în dezvoltarea piețelor de capital
Pentru majoritatea statelor dezvoltate din Uniunea Europeană, ponderea activelor financiare în PIB este de peste 300% (conform datelor Eurostat), în timp ce în statele din Centrul şi Estul Europei, inclusiv România, aceasta este de sub 100%.
Mai mult decât atât, gradul de intermediere financiară este unul dintre cele mai scăzute din Europa. Raportat la alte state din UE, sistemul financiar românesc este subdezvoltat întrucât în Polonia, următoarea țară de la coada clasamentului, activele instituțiilor financiare în PIB sunt cu 45 de puncte procentuale mai mari decât în România.
În Bulgaria, țară la care România își raportează frecvent indicatorii, activele instituțiilor financiare în PIB sunt cu 65 de puncte procentuale mai mari. Aceste diferențe subliniază, în cazul României, lipsa de integrare financiară în cadrul UE. Prin majorarea contribuțiilor la Pilonul 2, fondurile de pensii administrate privat vor primi mai multe resurse financiare care trebuie investite pe piață.
Acest lucru înseamnă o injecție de capital suplimentar pe piețele financiare, în special pe piața de capital locală, dar și pe piețele internaționale, în funcție de strategiile de investiții ale acestor fonduri. Fondurile de pensii tind să investească în active sigure și stabile, cum ar fi acțiuni și obligațiuni, stimulând astfel dezvoltarea acestor piețe.
Mai mult decât atât, PNL susţine reintroducerea în Codul Fiscal a prevederii referitoare la scutirea de la plata impozitului pe dividende în cazul sumelor acordate cu acest titlu de către persoanele juridice române. Această scutire fiscală va permite fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative și organismelor de plasament colectiv să fie exceptate de la plata impozitului pe dividendele primite de la persoanele juridice române. Astfel, se vor acumula mai multe resurse întrucât vor reuşi să re-investească pe piețele de capital şi vor genera randamente mai mari pentru participanți.
“Național-liberalii sunt singurii care au dovedit că pot apăra cota unică și pilonul II de pensii, singurii care au sprijinit concret microîntreprinderile și fermierii”, a declarat recent președintele PNL, Nicolae Ciucă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
