După căderea regimului comunist, în decembrie 1989, România a fost condusă de mai mulți șefi de stat. Ion Iliescu, un important lider al Revoluției, a fost printre cei care au contribuit la formarea Frontului Salvării Naționale (FSN). Acest grup a preluat puterea, beneficiind de susținerea forțelor armate, iar Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN, având un rol esențial în autoritatea provizorie a statului până la organizarea alegerilor din 1992.
În perioada post-revoluționară, Ion Iliescu a fost unul dintre membrii fondatori ai FSN, continuându-și activitatea politică în cadrul Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), apoi în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și, în cele din urmă, în Partidul Social Democrat (PSD).
Ion Iliescu, primul președinte al României
La sfârșitul anului 1989, FSN a format un guvern provizoriu, iar Ion Iliescu a fost numit președinte-interimar al României. Pe 13 februarie 1990, el a fost ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un partid care a reunit reprezentanți din toate formațiunile politice emergente după Revoluție. Primele alegeri prezidențiale au avut loc pe 20 mai 1990, într-un singur tur de scrutin, iar Ion Iliescu a fost ales Președinte al României pentru o perioadă de doi ani, în competiție cu Radu Câmpeanu și Ion Rațiu.
În 1992, Ion Iliescu a câștigat alegerile prezidențiale cu 61% din voturi, în al doilea tur. Trei ani mai târziu, în 1996, a candidat pentru un nou mandat din partea PDSR, clasându-se pe primul loc în primul tur, dar fiind învins în turul doi de Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democratice Române (CDR).
Emil Constantinescu, al doilea președinte al României după Revoluție
Emil Constantinescu a exercitat funcția de președinte pe parcursul mandatului său de patru ani, între 1996 și 2000. În această perioadă, el a reprezentat România la importante reuniuni internaționale, având realizări semnificative, cum ar fi includerea țării în al doilea val de extindere a NATO și inițierea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, a obținut președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru anul 2001.
Pe 17 iulie 2000, Emil Constantinescu a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat prezidențial.
Ion Iliescu, din nou președinte între 2000-2004
La alegerile din 2000, Ion Iliescu a revenit în cursa electorală, câștigând în turul doi în fața lui Corneliu Vadim Tudor. Astfel, și-a început al doilea mandat pe 20 decembrie 2000, pe care l-a încheiat la 20 decembrie 2004. În 2004, Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale, devenind al treilea președinte al României.
Traian Băsescu și mandatele sale prezidențiale
Traian Băsescu a câștigat primăria în al doilea tur de scrutin, înfruntându-l pe Adrian Năstase. A fost ales Președinte al României, iar în aprilie 2007, Parlamentul a decis suspendarea sa, fapt concretizat pe 20 aprilie 2007. În acea perioadă, Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, a devenit președinte interimar al României, având acest rol până pe 23 mai 2007. După un referendum desfășurat pe 19 mai 2007, Băsescu a fost reinstalat în funcție, continuându-și mandatul până în decembrie 2009.
În urma alegerilor din 2009, Traian Băsescu a obținut un nou mandat. Pe 9 iulie 2012, a fost suspendat din nou, iar Crin Antonescu, președintele Senatului de la acea vreme, a preluat funcția de președinte interimar până pe 27 august 2012. Băsescu a fost reconfirmat în funcție în urma referendumului din 29 iulie 2012, mandatul său continuând până pe 21 decembrie 2014.
Klaus Iohannis: Al patrulea președinte al României
Klaus Iohannis, ales în urma alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014, l-a învins pe Victor Ponta, premierul de atunci, în al doilea tur de scrutin. Iohannis a preluat oficial funcția de președinte pe 21 decembrie 2014. După cinci ani, în 2019, a candidat din nou pentru un nou mandat și a obținut o victorie clară, cu peste 66,09% din voturi, în fața Vioricăi Dăncilă, prim-ministrul PSD de atunci. Această victorie a fost considerată una dintre cele mai impresionante în istoria alegerilor prezidențiale din România, după succesul lui Ion Iliescu în 1990.
În 2024, 14 candidaţi s-au înscris în cursă, dintre care 4 independenți
Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an a început vineri, 25 octombrie, la ora 00,00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7.00.
Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.
Pe 24 noiembrie, românii vor putea alege viitorul preşedinte al României dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi.
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale.
Aceasta este următoarea:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
