În general, cu ceva timp înainte de alegeri, sondajele sunt utilizate masiv și aproape de toate partidele politice în scopul manipulării prin modificarea cifrelor sau prin modul în care este construită cercetarea sociologică. Acest lucru nu mai este însă valabil în ultimele săptămâni de campanie, întrucât partidele riscă să-și pună prestigiul în pericol, a afirmat Remus Pricopie, invitat în studioul Puterea Știrilor.
„Prin urmare, astăzi creditez mai mult sondajele decât o făceam acum patru săptămâni sau acum două luni. Dar când ai diferențe foarte mici între primii trei clasați și vezi că diferența este de sub un procent, ne aflăm în marja de eroare. Prin urmare, când ești sub 3% ai probleme, nu mai ai capacitatea să fii sigur de rezultatul respectiv. Și atunci, în analiza politică, trebuie să iei în calcul și alte aspecte. Politica e făcută de partide, iar candidații puternici, oricât ne-ar plăcea sau nu, sunt dați de partide”, a spus rectorul SNSPA, dând exemplu cazul lui Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale.
Indiferent de prestația lui Mircea Geoană în timpul campaniei electorale, fără o infrastructură în țară care să-i multiplice mesajele, acesta a înregistrat o scădere a opțiunii de vot, a explicat Remus Pricopie. Oricât de active ar fi rețelele sociale, acestea nu pot suplini infrastructura politică de partid și de vot. Singurul candidat independent care a reușit să câștige votul oamenilor și să devină președinte este Emil Constantinescu, însă acesta a fost susținut de o largă coaliție politică și de societatea civilă.
„Prin urmare, din lista candidaților la prezidențiale rămân automat patru, respectiv cel din partea partidelor PSD, PNL, USR și AUR. Acești candidați îndeplinesc condiția unei structuri politice capabile să multiplice mesajele, evident, cu forțe diferite. Cea mai mare mașinărie electorală din țară din ultimii 35 de ani a fost și rămâne PSD”, a explicat Pricopie.
În acest moment, a mai afirmat invitatul, opțiunile politice, după cum arată cercetările sociologice, sunt asemănătoare în oarecare măsură cu anul 2000, când am avut de optat între un candidat de stânga și unul extremist.
„Acest lucru se întâmplă pentru că dreapta este incapabilă să se unifice și să coaguleze votul. Cu toate acestea, este doar parțial adevărat. Am verificat cifrele de atunci. În 2000, am avut doi candidați de la bun început bine poziționați pe locurile unu și doi, iar Vadim Tudor a avut din primul tur peste 25%, Iliescu era mult mai sus, iar ceilalți erau toți sub 10%. Și dacă s-ar fi unit pe ultima sută de metri, candidații de dreapta tot nu ar fi ajuns la un procent care să-l concureze pe Corneliu Vadim Tudor. Situația, cel puțin până acum, nu este identică, pentru că Simion nu depășește, mă rog, unii zic 12, 14%, alții spun 16%, sau 17%”, a afirmat Pricopie.
Din moment ce sondajele nu ne ajută, întrucât diferențele între locurile 2, 3 și 4 sunt de sub unu sau două procente, atunci trebuie să luăm în considerare alte lucruri, cum ar fi infrastructura politică. Cu cât este mai mare partidul, cu atât sunt mai mari șansele unui candidat. Prin urmare, clasamentul ar fi PNL-USR-AUR, întrucât PNL e mai mare decât USR, iar acesta este mai mare decât AUR, a explicat rectorul SNSPA.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
