PSD ar putea câștiga alegerile prezidențiale, dar ar putea fi forțat să intre într-o coaliție instabilă cu extrema dreaptă în Parlament, se arată într-un articol publicat vineri în The Guardian.
România merge la urne duminică pentru prima dintre cele trei alegeri care ar putea menține țara pe un parcurs pro-european sau, dimpotrivă, să o împingă spre o poziție mai naționalistă, ceea ce ar putea alarma Bruxelles-ul, în special în privința sprijinului continuu pentru Ucraina, se arată în articol.
Primul tur al alegerilor prezidențiale pentru a-l înlocui pe actualul președinte centrist, Klaus Iohannis, aflat la finalul celui de-al doilea mandat, are loc pe 24 noiembrie, iar turul doi este programat pentru 8 decembrie. Între timp, pe 1 decembrie, vor avea loc și alegerile parlamentare, scrie euractiv.ro.
Cine candidează pentru președinție și cine ar putea câștiga?
Paisprezece candidați se luptă să-i succeadă lui Iohannis, printre aceștia numărându-se premierul de centru-stânga, un fost secretar general adjunct NATO și un fost huligan de fotbal de extremă dreaptă, al cărui partid a susținut că educația despre Holocaust este „o problemă minoră” care nu ar trebui predată în școli.
Un alt candidat de extremă dreaptă, europarlamentarul Diana Șoșoacă, a fost exclusă din cursa electorală luna trecută de o instanță care a afirmat că aceasta „nu a respectat valorile democratice”, argumentând că declarațiile sale antisemite și pro-Kremlin pun în pericol apartenența României la UE și NATO.
Favoritul, cu aproximativ 25%, în ciuda numeroaselor crize de corupție și probleme de guvernare din trecutul partidului său, este Marcel Ciolacu, prim-ministru și lider al PSD, care aproape sigur va ajunge în turul doi, notează The Guardian.
Pe locul doi, dar în scădere, cu aproximativ 16%, se află George Simion, liderul înflăcărat al partidului populist de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fost membru al galeriei „Honor et Patria” din România, care susține „pace în Ucraina ca Trump”.
Puțin în urma lui Simion, cu aproximativ 14%, se află Nicolae Ciucă, reprezentantul Partidului Național Liberal (PNL), fost soldat, fost ministru al Apărării și premier, al cărui partid a făcut parte din guvernul de coaliție alături de PSD.
La egalitate cu Ciucă este Elena Lasconi, candidată progresistă a Uniunii Salvați România (USR), iar fostul lider PSD și secretar general adjunct NATO, Mircea Geoană, care candidează ca independent, este pe ultimul loc dintre favoriți, cu aproximativ 9%.
Sondajele, deși nu foarte de încredere în România, prevăd cel mai probabil un tur doi între Ciolacu și Simion, în care primul ar avea cele mai mari șanse de a câștiga, ajutat de organizația puternică a PSD și de faptul că se confruntă cu un candidat de extremă dreaptă.
Ce se preconizează pentru alegerile parlamentare?
PNL și-a încheiat parteneriatul cu PSD în octombrie, după o decizie a Curții Constituționale în cazul Șoșoacă. Ciucă a declarat că hotărârea „ridică întrebări despre starea democrației în România”.
Partidul de centru-dreapta consideră că decizia Curții a fost politică: patru dintre cei cinci judecători au fost numiți de PSD, iar voturile de extremă dreaptă, nefiind divizate, îi oferă lui Simion o șansă semnificativ mai mare de a ajunge în turul doi.
PNL a promis să nu intre într-o nouă coaliție cu social-democrații, dar mulți analiști cred că ar putea ajunge totuși să o facă: cele două partide au puține divergențe, în afară de impozitare, iar Ciolacu a exclus orice alianță cu extrema dreaptă AUR.
Ultimele sondaje sugerează că PSD va câștiga alegerile parlamentare cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu 21%, USR – care a declarat că nu va colabora cu PSD – cu 17% și PNL cu aproximativ 14%.
Pe baza acestor rezultate, PSD și PNL ar avea nevoie de sprijinul unui partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a forma o majoritate parlamentară.
Alternativa, o coaliție PSD-AUR, ar reprezenta o schimbare majoră pentru România, un aliat ferm al Occidentului. Simion ar putea solicita încetarea sprijinului pentru Ucraina și o abordare mai disruptivă, inspirată de Ungaria, față de UE.
Dacă însă PSD își respectă promisiunea de a exclude AUR din guvern și PNL refuză să revină alături de PSD, ar putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate.Care sunt problemele și cum funcționează sistemul?
Principalele preocupări ale alegătorilor sunt costul ridicat al vieții, cu o inflație de aproximativ 5%, cea mai mare din UE, deficitul bugetar în creștere, infrastructura deteriorată și serviciile de sănătate aflate în colaps.
Războiul din Ucraina este, de asemenea, o problemă importantă pentru alegătorii de extremă dreaptă, care se opun sprijinului continuu acordat de România Kievului, creșterii cheltuielilor pentru apărare și rolului tot mai important al țării pe flancul estic al NATO.
Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții, cu locuri rezervate pentru minoritățile naționale. Crucial, partidele trebuie să depășească pragul de 5% din voturile totale pentru a obține reprezentare.
La alegerile din 2020, doar cinci partide au trecut acest prag. Dacă se repetă același scenariu, 15-20% din locurile parlamentare ar putea fi redistribuite între partidele care depășesc pragul, ceea ce ar putea oferi PSD și PNL o majoritate.
Deși președintele are un rol mai mult simbolic, el reprezintă țara pe scena internațională și joacă un rol cheie în desemnarea premierului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
