În așteptarea noului locatar de la Palatul Cotroceni, România se polarizează cu patimă în jurul celor doi candidați rămași în cursa prezidențială. Din fericire pentru democrația țării, puterea pe care o poate obține Elena Lasconi sau Călin Georgescu este limitată. Să ne amintim împreună ce poate face și ce nu un președinte, precum și un Top 10 al lucrurilor memorabile determinate de primii oameni ai statului după Revoluție.
Președintele României are atribuții specifice stabilite de Constituția României și alte legi organice, care îl plasează în centrul sistemului politic, dar îi limitează acțiunile pentru a respecta principiul separației puterilor în stat.
România are un sistem semi-prezidențial, în care președintele împarte atribuțiile executive cu Guvernul, având însă mai multe prerogative decât un președinte ceremonial (ca în sistemele parlamentare). Cu toate acestea, majoritatea deciziilor trebuie luate cu respectarea principiului colaborării instituționale. Președintele este astfel o figură de echilibru între instituțiile statului, dar cu o influență semnificativă în securitate, relații externe și crize politice.
Atribuțiile Președintelui României
Reprezentarea statului român
- Reprezintă statul român pe plan intern și internațional.
- Participă la negocieri externe și semnează tratatele internaționale (ratificate ulterior de Parlament).
Garanția respectării Constituției
- Veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
Atribuții în relațiile externe
- Numirea și rechemarea ambasadorilor României, cu aprobarea Guvernului.
- Acreditarea reprezentanților diplomatici ai altor state.
- Negociază tratate internaționale și poate cere consultarea Parlamentului în acest sens.
Atribuții în domeniul securității naționale
- Este comandantul suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
- Poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate (cu aprobarea Parlamentului).
- Decretează instituirea stării de urgență sau de asediu, cu aprobarea ulterioară a Parlamentului.
Atribuții în raport cu Guvernul
- Desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru (după consultarea partidelor parlamentare).
- Numirea Guvernului, după votul de învestitură al Parlamentului.
- Poate participa la ședințele Guvernului când se dezbat probleme de interes național, apărare sau politică externă.
Atribuții legislative
- Promulgă legile adoptate de Parlament.
- Poate cere reexaminarea unei legi de către Parlament (o singură dată).
- Poate sesiza Curtea Constituțională asupra constituționalității unei legi.
Atribuții în justiție
- Numirea unor judecători, procurori și conducători ai parchetelor (în colaborare cu CSM și Ministerul Justiției).
- Acordarea grațierii individuale.
Alte atribuții
- Poate cere organizarea unui referendum național pe probleme de interes major.
- Conferă decorații și titluri onorifice.
Ce limitări are Președintelui României
În raport cu Parlamentul
- Nu poate dizolva Parlamentul decât în condiții strict delimitate (dacă acesta respinge de două ori consecutiv formarea unui Guvern).
- Nu poate emite legi sau ordonanțe – acest atribut revine Parlamentului și Guvernului.
În raport cu Guvernul
- Nu poate iniția sau emite hotărâri sau ordonanțe de urgență.
- Rolul său în numirea și revocarea miniștrilor este limitat la propunerile prim-ministrului.
În raport cu Justiția
- Nu poate interveni în desfășurarea proceselor judiciare sau în deciziile instanțelor.
- Poate acorda grațiere, dar nu amnistie (care trebuie aprobată de Parlament).
d. În relațiile externe
- Nu poate decide singur asupra tratatelor internaționale fără aprobarea Parlamentului (pentru ratificare).
e. Alte limitări
- Nu poate desfășura activități economice sau comerciale.
- Nu poate fi membru al unui partid politic în timpul mandatului.
Top 10 măsuri de impact luate de la Cotroceni în ultimii 30 de ani
De la Revoluția din 1989, președinții României au avut un rol esențial în modelarea direcției politice, economice și diplomatice a țării. Iată un top 10 al măsurilor și deciziilor de impact luate sau promovate direct de președinți în ultimii 34 de ani. Amintim că toate acestea nu sunt și nu pot fi apanajul exclusiv al Președinției.
1. Integrarea în NATO (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu)
Procesul a fost inițiat în anii ’90, accelerat sub Emil Constantinescu și finalizat în 2004 sub Traian Băsescu. Ion Iliescu a semnat Parteneriatul Strategic cu SUA (1997). Mecanismul a fost complex și cum nu doar președintele ne-a băgat în NATO, cu siguranță nu doar el ar putea vreodată să ne și scoată.
Impact: Intrarea în NATO a oferit României garanții de securitate și a integrat țara în arhitectura de apărare euro-atlantică.
2. Integrarea în Uniunea Europeană (Traian Băsescu)
Negocierile au început sub Ion Iliescu și Adrian Năstase, iar aderarea efectivă a fost finalizată la 1 ianuarie 2007, cu Traian Băsescu președinte.
Impact: România s-a întors acasă, accesând un spațiu economic, politic și juridic comun, beneficiind de fonduri europene și oportunități de dezvoltare. Evident, primul și cel mai rapid beneficiu a fost libera circulație la nivelul țărilor UE.
3. Susținerea luptei împotriva corupției (Traian Băsescu, Klaus Iohannis)
Traian Băsescu a sprijinit consolidarea DNA și numirea unor procurori-șefi (precum Laura Codruța Kövesi). Klaus Iohannis a continuat acest proces, susținând statul de drept și separația puterilor. Există însă un întreg scandal național legat de abuzurile la care s-a ajuns în lupta anticorupție. Să nu uităm că întregul proces a fost accelerat și intensificat de cerințele Uniunii Europene în cadrul procesului de aderare și ulterior prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
Impact: Principalul impact a fost întărirea instituțiilor judiciare și reducerea corupției sistemice.
4. Declararea mobilizării naționale în pandemie (Klaus Iohannis, 2020)
În contextul pandemiei de COVID-19, Klaus Iohannis a decretat starea de urgență în martie 2020.
Impact: Măsura luată într-o situație fără precedent, a permis mobilizarea resurselor pentru gestionarea crizei sanitare și economice.
5. Reformele economice și sprijinirea capitalismului (Ion Iliescu, Emil Constantinescu)
Ion Iliescu a gestionat tranziția de la comunism la capitalism, inclusiv privatizările și reformele economice. Emil Constantinescu a sprijinit inițiativele economice pentru atragerea investițiilor străine.
Impact: Tranziția la economia de piață și deschiderea către investiții internaționale.
6. Referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari (Traian Băsescu, 2009)
Traian Băsescu a inițiat un referendum prin care a propus reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un Parlament unicameral.
Impact: Deși rezultatele referendumului nu au fost implementate, demersul a crescut presiunea publică pentru reforma clasei politice.
7. Promovarea educației și cercetării (Klaus Iohannis, „România Educată”)
Programul „România Educată” a fost lansat de Klaus Iohannis în 2018, având ca scop reforma sistemului de educație.
Impact: A generat dezbateri și inițiative pentru modernizarea educației, deși implementarea rămâne limitată.
8. Vizita istorică în SUA și întărirea relației transatlantice (Ion Iliescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis)
Relațiile cu SUA au fost consolidate prin parteneriatul strategic semnat de Iliescu și aprofundat de Băsescu și Iohannis.
Impact: Poziționarea României ca aliat strategic al SUA în regiunea Europei de Est.
9. Gestionarea conflictelor de la graniță (Klaus Iohannis)
Klaus Iohannis a jucat un rol crucial în politica externă a României, în contextul războiului din Ucraina (2022), susținând sancțiuni împotriva Rusiei și sprijinirea Ucrainei.
Impact: A consolidat poziția României în NATO și UE, protejând interesele naționale.
10. Constituirea primului Consiliu Suprem de Apărare a Țării (Ion Iliescu)
Ion Iliescu a înființat în 1990 CSAT, un organism-cheie pentru coordonarea securității naționale.
Impact: A asigurat un cadru instituțional pentru decizii strategice de securitate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
