Dacă te-ai întrebat vreodată câți parlamentari sunt în România și cum se stabilește acest număr, răspunsul este un pic mai complex decât ai putea crede.
Sistemul electoral românesc are câteva particularități care influențează compunerea celor două camere ale Parlamentului. În România, Parlamentul este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul.
Fiecare dintre acestea are un număr specific de membri, stabilit pe baza unor norme de reprezentare diferite și adaptat pentru a reflecta demografia și structura electorală a țării. Pentru a înțelege mai bine cum se ajunge la numărul actual de parlamentari, e important să știi cum a evoluat structura acestora în timp și ce factori influențează această compunere. În trecut, numărul de parlamentari a fluctuat, în funcție de modificările legislative și de necesitatea ajustării pentru a răspunde cerințelor demografice și administrative.
Câți parlamentari are România
În prezent, Parlamentul României este format din 465 de membri: 136 de senatori și 329 de deputați. Acest număr a fost stabilit ținând cont de mai mulți factori, iar printre ei se numără și norma de reprezentare, care variază între cele două camere.
Pentru Camera Deputaților, norma de reprezentare este de un deputat la aproximativ 73.000 de locuitori. Acest lucru înseamnă că fiecare deputat reprezintă un număr specific de cetățeni, iar acest număr este ajustat în funcție de populația țării. Pe de altă parte, Senatul funcționează pe baza unei norme de reprezentare diferite, de un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce reflectă o altă structură și alt scop al acestei camere.
După 1 decembrie 2024, Parlamentul României va avea 465 de membri care vor reprezenta cetățenii în cadrul celor două camere ale legislativului: 331 de deputați și 134 de senatori.
Potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților: „Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen”.
În plus, alegerile parlamentare se desfășoară la fiecare patru ani, iar sistemul electoral proporțional asigură că membrii Parlamentului sunt aleși în conformitate cu ponderea voturilor exprimate. Schimbările din trecut au inclus ajustări semnificative în numărul de parlamentari, cum ar fi creșterea de la 470 la 588 de membri în urma alegerilor din 2012, un aspect care a fost ulterior ajustat pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale ale țării.
Numărul de parlamentari din România este rezultatul unui echilibru între normele de reprezentare, cerințele demografice și modificările legislative.
În România, sistemul electoral pentru alegerile parlamentare este construit pentru a reflecta proporțional voturile exprimate de alegători, dar aplicarea acestui principiu poate fi destul de complexă.
Parlamentarii sunt aleși în cadrul a 42 de circumscripții electorale, care corespund celor 41 de județe și Municipiului București. La nivelul fiecărei circumscripții, votul este organizat astfel încât cetățenii să nu voteze direct pentru candidați, ci pentru liste de partid prestabilite.
Sistemul electoral folosește o combinație de metode pentru a traduce voturile în locuri în Parlament. Deși principala metodă utilizată este proporționalitatea, în realitate, aplicarea acesteia se confruntă cu anumite dificultăți. De exemplu, pentru a obține locuri în Parlament, partidele trebuie să treacă pragul electoral de 5%. După ce acest prag este atins, voturile sunt împărțite folosind metoda coeficientului în fiecare județ. Totuși, această metodă adesea lasă locuri nealocate și voturi neutilizate.
Sistemul proporțional are avantajul că reflectă mai bine distribuția voturilor, dar aplicarea sa perfectă este complicată de factori precum pragurile electorale și dimensiunea redusă a circumscripțiilor. Astfel, în unele cazuri, partidele mari pot obține mai multe locuri decât ar sugera procentajul lor de voturi, ceea ce generează critici legate de echitatea sistemului electoral.
Cât durează mandatul unui parlamentar
În România, mandatul unui parlamentar este fix, dar poate fi influențat de evenimentele excepționale. Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, dar acest termen nu este absolut. De exemplu, în situații de mobilizare, război, asediu sau stare de urgență, mandatul se prelungește de drept până la încetarea acestor stări.
Alegerile pentru cele două camere ale Parlamentului sunt organizate în maximum 3 luni de la expirarea mandatului anterior sau de la dizolvarea Parlamentului. După alegeri, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească în termen de cel mult 20 de zile de la scrutin, la convocarea Președintelui României. Până la formarea noului Parlament, mandatul anterior se prelungește, iar în această perioadă nu se pot face modificări esențiale, precum revizuirea Constituției sau modificarea legilor organice.
Proiectele de lege și propunerile legislative care nu au fost finalizate în Parlamentul anterior nu sunt pierdute; ele își continuă parcursul în noul Parlament și pot fi finalizate chiar și după schimbarea componenței parlamentare.
Mandatul unui parlamentar român durează 4 ani în mod normal, însă există și situații excepționale în care poate fi prelungit.
Cum poți deveni parlamentar
Cei care vor să devină parlamentari trebuie să împlinească un set de reguli bine stabilite, iar procesul implică alegerea, validarea mandatului, și respectarea unor reguli stricte.
Pentru a deveni parlamentar, primul pas este să te înscrii într-un partid politic sau să candidezi ca independent. Dacă optezi pentru un partid, va trebui să treci printr-un proces de selecție internă. După ce ai obținut sprijinul partidului, urmează campania electorală, unde vei încerca să câștigi voturile alegătorilor din circumscripția ta.
După câștigarea alegerilor, mandatul trebuie să fie validat. Acest proces începe cu întrunirea legală a Camerei pentru care ai candidat: Senat sau Camera Deputaților. Validarea se face conform regulamentului fiecărei Camere și fiecare deputat și senator trebuie să depună jurământul de credință față de țară și popor, în fața plenului Camerei respective, într-o ședință solemnă.
Jurământul înseamnă asumarea publică a respectării Constituției, legilor țării și apărerea democrației și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Cei care refuză să depună jurământul vor avea mandatele invalidate.
După validarea mandatului, fiecare parlamentar trebuie să completeze și să depună declarația de avere și declarația de interese.
Mandatul de parlamentar durează 4 ani, cu excepția cazurilor când mandatul se încheie din motive precum demisia, incompatibilitatea sau alte situații prevăzute de lege. În caz de demisie sau pierdere a drepturilor electorale, mandatul încetează imediat.
Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu anumite funcții publice și activități economice. De exemplu, nu poți deține simultan funcții de conducere în companii sau bănci, și nu poți fi membru al Parlamentului European sau al altor funcții publice de autoritate. În plus, trebuie să eviți conflictele de interese și să te asiguri că nu faci parte din grupuri de interes economic.
Pentru mai multe informații citește AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
