Cristian Pîrvulescu despre „votul de protest”: „Întreaga structură constituțională se va prăbuși”

Votul de „protest” a dominat alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, fiind alimentat de nemulțumirile economice și sociale ale românilor, dar și de un val puternic de retorică naționalistă și atacuri politice constante.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a adus în discuție aceste teme, subliniind o serie de observații importante referitoare la modul în care trebuie înțeles comportamentul alegătorilor din România și implicațiile politice ale acestuia.

În primul rând, Pîrvulescu a subliniat că prezența la vot a fost remarcabilă, având în vedere că alegerile parlamentare au fost programate într-un interval între două runde de alegeri prezidențiale, ceea ce ar fi putut reduce interesul: „Nu vorbim de absenteism, vorbim despre cea mai bună prezență la vot din 2004 încoace la parlamentare pentru că a fost între prezidențiale.” În acest context, el subliniază că motivul prezenței nu este neapărat interesul față de alegerile parlamentare, ci mai degrabă un vot legat de un sentiment generalizat de protest față de sistemul politic din România.

Cristian Pîrvulescu a explicat că apariția unui partid precum POT în Parlament, despre care nu se știa aproape nimic înainte de alegeri, poate fi interpretată drept o formă de protest. „Dovada cea mai bună este apariția în Parlament a unui partid de care nu auzise nimeni, POT, doar pentru că era legat de Georgescu, deci el de la partidul prezidențial și a primit această susținere, ceea ce ne arată că tik tok poate face orice.” Acesta este un exemplu de cum tehnologia și platformele de social media pot influența rezultatele politice, chiar și atunci când vorbim despre un partid relativ nou.

Cu toate acestea, Pîrvulescu nu consideră că acest vot poate fi considerat doar un simplu „vot de protest”. „Este oare vot de protest?, sigur e vorba de protest față de sistem, dar nu cred că este un simplu vot de protest pentru că eu cred că este un vot de extremă dreaptă și trebuie să-l asumăm așa.” Conform analistului, acest vot reprezintă o schimbare ideologică semnificativă, un semnal al unei părți a societății românești care tinde spre extrema dreaptă și care nu doar că respinge partidele tradiționale, dar și dorește o schimbare fundamentală a direcției politice.

Pîrvulescu subliniază că aproape o treime din populația României a fost deschisă în fața opțiunilor politice de extremă dreaptă, iar acest fenomen nu este doar un simplu protest împotriva partidelor tradiționale, ci reprezintă un „vot care vizează o schimbare de direcție”. În opinia sa, acest vot nu poate fi înțeles doar în termenii unui protest față de actualul sistem, ci este mai mult decât atât: „este un vot care a fost construit ideologic, rezultatul unui război cultural și al războiului hibrid dus pe rețelele sociale care a dus la schimbarea radicală de viziune a unei bune părți a societății românești.”

Pîrvulescu atrage atenția asupra gravității acestei tendințe, afirmând că, dacă Călin Georgescu va deveni președinte, România ar putea intra într-o criză profundă a democrației parlamentare. „Eu cred că dacă Georgescu va deveni președinte, întreaga structură constituțională se va prăbuși. Viziunea pe care o are despre conducere, n-are nici o legătură cu funcționarea Parlamentului, partidele politice, ar trebui să dispară și nu-i așa, conducerea să fie asigurată prin intermediul referendumului,” a spus analistul. Comparând viziunea lui Georgescu cu regimuri autoritare, Pîrvulescu sugerează că o asemenea schimbare ar pune în pericol însăși fundamentul democrației parlamentare din România.

În încheiere, Pîrvulescu își exprimă îngrijorarea față de viitorul democrației parlamentare în România, subliniind că dacă aceste tendințe nu sunt gestionate corespunzător, România ar putea ajunge într-o criză gravă. „Parlamentul este instituția cea mai puțin respectată în România. Suntem deci într-o situație foarte complicată.”