În programele partidelor suveraniste, și mai ales în cel promovat de Călin Georgescu, există multe idei inspirate din legionarism, dar care au fost frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de legionarism, susține istoricul specializat pe studierea Mișcării Legionare Cristian Manolachi.
Istoricul Cristian Manolachi, autorul volumului „Revolverul Arhanghelului. Mișcarea legionară și mistica asasinatului politic”, publicat de curând la Humanitas, face o analiză pentru „Adevărul” a similitudinilor dintre programele partidelor suveraniste, pe care le-a parcurs cu atenție, și ideile legionare.
„Am găsit în aceste programe multe idei inspirate din legionarism, dar care astăzi sunt frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de extremism, fascism, nazism, legionarism. Dar, în esența lucrurilor, tot acolo suntem”, a susținut istoricul.
Un astfel de exemplu este ideea de restructurare din temelii a societății, de revoluție care va schimba totul. Corneliu-Zelea Codreanu, fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, din România interbelică, nu a venit cu foarte multe soluții concrete la problemele societății, dar a propus o „revoluție morală”, în urma căreia va apărea „omul nou, omul erou, omul de jertfă, omul corect”, care trebuie să fie dispus să-și sacrifice propria viață sau propria libertate pentru binele colectiv al națiunii.
Și Calin Georgescu vorbește despre o revoluție, despre „omul integru, omul moral, omul de jertfă” care va popula un nou model de societate „deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat” și despre o „armonizarea interesului personal cu cel al comunității”.
Noul model de societate propus de Georgescu este „economia suveranist-distributistă adică economia lucrătorilor proprietari.” El nu o spune direct, dar cum obții o națiune de lucrători proprietari?
Confiști averile marilor proprietari. Asta s-a făcut și în comunism, însă Georgescu nu vrea desființarea ideii de proprietate, ci o redistribuire. O astfel de redistribuire, numită chiar „românizarea economiei” s-a făcut în 1940, când legionarii au obținut puterea și au confiscat efectiv marile averi ale industriașilor evrei și le-au trasnferat membrilor mișcării.
De altfel, Georgescu și-a exprimat public admirația față de Codreanu. În 2022, când a fost numit preşedinte de onoare al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Călin Georgescu afirma, la un post de televiziune, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune”, subliniind că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”.
Istoricul Cristian Manolachi a analizat perioada amintită și a concluzionat: „nu pot să menționez un lucru bun pe care l-au făcut legionarii. Zelea Codreanu a fost autorul moral a zeci de asasinate”.
Adevărul: Credeți că atunci când vorbim despre Corneliu Zelea Codreanu putem să spunem că este un personaj „gri”, care are, pe lângă partea negativă, și o parte pozitivă?
Cristian Manolachi: În primul rând, Corneliu Zelea Codreanu a încercat să impună un model al justiției populare, sociale și divine. Iar el a înțeles să facă asta împușcându-l, de exemplu, în 1924 pe prefectul poliției din Iași, chiar pe treptele tribunalului din localitate.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
