Randamentele pe termen lung plătite de România au crescut din nou și s-au apropiat de nivelul de 7,5%, cel mai ridicat nivel de după martie 2023, relevă datele analizate de Profit.ro. Analiștii estimează că presiunea pe costurile de împrumut se va menține ridicată până ce va fi creionat un plan de reducere a deficitului bugetar.
Randamentul la titlurile pe 10 ani a ajuns miercuri la 7,48% pe an, în creștere cu 20 de puncte de bază față de marți, la cel mai ridicat nivel din ultimele 21 de luni.
Randamentele au început să crească încă dinainte de perioada electorală și apoi au avut o creștere mai abruptă după șocul primului tur al prezidențialelor.
Scumpirea împrumuturilor vine în condițiile în care România este într-un derapaj fiscal de mai mulți ani. Deficitul bugetar cash este estimat să ajungă la aproape 8,6% din PIB în acest an, cu mult peste ținta inițială de circa 5% din PIB.
„În ceea ce privește costurile de finanțare, un necesar mare de împrumuturi, o traiectorie a inflației revizuită în sus și creșterea primei de risc vor menține cel mai probabil presiunea pe randamentele țării. Formarea rapidă a unei coaliții de guvernare ar fi foarte benefică, dar ar putea aștepta încă măsurile concrete înainte de a reveni la sentimente mai bune față de datoria românească”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
La ultimele două licitații, Ministerul Finanțelor a împrumutat 500 de milioane de lei cu scadența în februarie 2038, la un randament de 7,31%, și 710 milioane de lei cu scadența în aprilie 2029, la un randament de 7,17% pe an.
Erste crede că rezultatele alegerilor parlamentare sugerează o coaliție între PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale, cu 53,5% în Camera Deputaților și 50,7% în Senat. „Este aproximativ aceeași coaliție ca în prezent, ceea ce ar trebui să asigure o anumită stabilitate politică în România”.
Potrivit Erste, necesarul de finanțare va crește cu încă 14,7 miliarde de lei, ca urmare a revizuirii țintei de deficit.
ING vede deficitul pentru anul viitor la 7% din PIB și estimează că vor fi crescute taxele pe IMM, proprietate, produse de lux și dividende, în timp ce scutirile fiscale pentru mai multe sectoare vor fi eliminate. De asemenea, economiștii băncii olandeze nu exclud o creștere a TVA sau a impozitului pe venit.
Revenind la costurile de finanțare, acestea sunt cele mai mari din regiune – până nu de mult, Ungaria se împrumuta mai scump decât România, însă dobânzile la obligațiunile în forinți au scăzut la sub 6,2% recent.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
