După un prim mandat tumultuos al primei Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen, publicația POLITICO vine cu o evaluare succintă a reușitelor și eșecurilor comisarilor din cadrul acestei legislaturi. A opta parte a acestei analize se concentrează pe o serie de portofolii mai puțin clar conturate, sau care au fost uneori neglijate pentru a oferi mai multă atenție crizelor actuale. Este vorba despre teme precum democrația, gestionarea crizelor și reducerea inegalităților între regiunile europene.
POLITICO folosește un sistem de notare bazat pe calificative de la A la F.
A reprezintă un procentaj între 90% – 100%, B (80-90%), C (70-80%), D (60-70%), iar F, cea mai mică notă, sub 60%.
Acest articol face parte dintr-o serie mai amplă, care va explica reușitele sau eșecurile fiecărui comisar din prima echipă von der Leyen.
Dubravka Šuica, comisar pentru democrație și demografie
Nota: B+ Šuica a avut unul dintre cele mai vag definite portofolii ale Comisiei, cu accent pe îmbunătățirea democrației în Uniunea Europeană. Un rezultat cheie a fost organizarea Conferinței privind viitorul Europei, respectiv o serie de dezbateri menite să îmbunătățească democrația în cadrul UE și pe care politicianul croat a prezentat-o în 2022. În timp ce blocul pune în aplicare o mare parte dintre rezultatele slabe ale conferinței, acesta s-a opus unor schimbări mai importante, cum ar fi planurile de eliminare a procesului decizional unanim în politica externă. Deși primul său mandat la Comisie a fost discret, Šuica a câștigat încrederea lui von der Leyen, obținând un al doilea mandat, la Berlaymont.
Janez Lenarčič, comisar pentru gestionarea crizelor
Nota: B Slovenia a fost însărcinată cu îmbunătățirea răspunsului Uniunii Europene la situații de urgență precum dezastrele naturale și cu promovarea dreptului umanitar. Lenarčič a fost ales în echipa de răspuns la pandemia de Covid a lui von der Leyen, unde a fost eclipsat de comisarii cu mai multă putere – Breton și von der Leyen însăși. În ceea ce privește dreptul umanitar, Lenarčič s-a impus ca un critic cheie al ofensivei militare a Israelului în Gaza. Cu toate acestea, în ce privește gestionarea crizelor, nu a reușit să aibă un impact semnificativ, mai ales în timpul recentelor inundații devastatoare din Valencia, Spania.
Elisa Ferreira, comisar pentru coeziune și reforme
Nota: C Socialista portugheză a fost responsabilă cu cheltuielile Uniunii în regiunile mai sărace, într-un moment în care programul a fost eclipsat de fondul de redresare post-pandemică de 800 de miliarde de euro al blocului, care a neglijat în mare măsură impactul local al investițiilor. Influența lui Ferreira a fost diminuată de dezinteresul lui von der Leyen pentru politica regională și, în general, de crizele multiple care au îndreptat atenția în altă parte. Bugetul de coeziune al UE a fost utilizat pentru a finanța echipamente medicale în timpul crizei Covid și asistență pentru refugiații ucraineni – subminând sarcina sa principală de reducere a inegalităților între regiuni. Deși Ferreira a apărat cu pasiune finanțarea regională împotriva criticilor din ce în ce mai numeroase, aceasta nu a reușit să articuleze o viziune asupra modului de structurare a acestei politici în viitor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
