Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale a generat o undă de șoc pe scena politică și în rândul opiniei publice. Contextul deciziei, bazat pe informațiile primite de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dezvăluie implicarea unor entități străine în sprijinirea masivă a candidaturii lui Călin Georgescu prin rețelele de socializare, încălcând legislația electorală. În acest context sensibil, Elena Lasconi a comis două erori majore care riscă să-i afecteze credibilitatea politică și implicit orice șansă la președinția României.
Prima eroare: Critica vehementă a deciziei CCR
Elena Lasconi a atacat dur hotărârea CCR, calificând-o drept un „un abuz și un atac direct la procesul electoral și democrația din România” și acuzând practic judecătorii de partizanat politic. Această poziționare este problematică din mai multe perspective. În primul rând, decizia CCR se bazează pe fapte concrete: rapoartele CSAT au evidențiat influențe externe ilegale în procesul electoral, ceea ce ridică probleme serioase de securitate națională și integritate democratică. Contestarea hotărârii fără a ține cont de aceste detalii sugerează fie o necunoaștere a contextului, fie o dorință de capitalizare politică pe nemulțumirea electoratului, ambele fiind strategii riscante.
Mai mult, prin critica sa vehementă, Lasconi s-a aliniat cu narativul candidaților anti-sistem care, în mod tradițional, contestă instituțiile democratice și deciziile acestora. Aceasta este o mișcare strategică neobișnuită pentru un politician care și-a construit imaginea în antiteză cu candidații din zona extremei drepte. Asocierea implicită cu vocile populiste și anti-sistem riscă să submineze poziția Elenei Lasconi ca reprezentant al unui curent pro-european și moderat în politica românească.
A doua eroare: Scrisoarea adresată lui Donald Trump
Decizia Elenei Lasconi de a trimite o scrisoare către fostul președinte american Donald Trump reprezintă o greșeală diplomatică și simbolică majoră. În scrisoare, Lasconi se plânge de situația politică din România, implicându-l pe Trump într-o problemă care ține exclusiv de politica internă a țării. Acest gest nu doar că este lipsit de utilitate practică – Trump nu are nicio autoritate sau influență directă asupra deciziilor din România – dar transmite și un mesaj periculos.
Prin acest demers, Lasconi legitimează indirect teoriile conspiraționiste promovate de extrema dreaptă din România, conform cărora puteri străine influențează constant procesul electoral și deciziile instituțiilor statului. În loc să combată aceste narative toxice, Lasconi le amplifică, creând un precedent riscant pentru discursul politic din România. În plus, apelul la Trump, o figură controversată și polarizantă, este de natură să erodeze imaginea de seriozitate și profesionalism pe care Lasconi încearcă să o mențină.
Consecințele celor două erori
Cele două mișcări ale Elenei Lasconi riscă să aibă consecințe semnificative asupra carierei sale politice. În primul rând, criticile aduse CCR, în absența unor argumente bine fundamentate, ar putea să-i înstrăineze susținătorii care valorizează respectarea statului de drept și a instituțiilor democratice. În al doilea rând, scrisoarea către Trump o plasează într-o lumină nefavorabilă pe scena internațională și o face vulnerabilă la acuzații de populism și de promovare a teoriilor conspiraționiste.
Mai mult, aceste greșeli oferă o oportunitate adversarilor politici de a exploata momentul. Asocierea ei cu retorica anti-sistem și cu figuri controversate precum Trump ar putea să-i slăbească poziția în rândul electoratului urban și educat, care valorizează profesionalismul și pragmatismul.
Așadar, prin deciziile sale, Elena Lasconi își dinamitează practic orice șanse de a ajunge la Cotroceni. Într-un context politic atât de delicat, Lasconi ar fi trebuit să adopte o poziție echilibrată, care să pună accent pe respectarea legii și pe consolidarea încrederii în instituțiile democratice.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
