Din 2020 și până anul acesta, scena politică din România a cunoscut multiple schimbări în structura guvernamentală, generate de rotațiile premierilor, formarea unor alianțe noi și, în unele cazuri, de tensiuni interne între partidele din coaliție. În această analiză vom detalia modul în care au fost repartizate portofoliile ministeriale în guvernele succesive ale României și va propune o simulare teoretică a împărțirii portofoliilor guvernamentale în funcție de ponderea voturilor obținute de partide la alegerile parlamentare.
Repartizarea portofoliilor în guvernele din 2020 până în prezent
În Guvernul Orban (2020) partid principal de la guvernare a fost PNL, susținut de UDMR și minorități naționale, dar și de o parte din PSD. PNL a guvernat în minoritate, dar a fost sprijinit de o parte din opoziție în contextul în care România se confrunta cu o pandemie de coronavirus. PNL a deținut majoritatea ministerelor, incluzând Finanțele, Justiția, și Apărarea. UDMR a primit Ministerul Dezvoltării. Configurația reflecta poziția dominantă a PNL, dar și un număr limitat de parteneri în coaliție.
După alegerile din 2020 s-a format un nou guvern condus de Florin Cîțu (2021). Din coaliție făceau parte PNL, în calitate de partid dominant, USR și UDMR. Pentru că PNL era partidul dominant acesta a dat premierul și liberalii au ocupat ministere-cheie (Finanțe, Interne). USR a primit ministere tehnice (Transporturi, Fonduri Europene, Justiție), iar UDMR Dezvoltare și Mediu. Tensiunile dintre PNL și USR au dus la destrămarea coaliției, rezultând într-un guvern minoritar până la formarea unei noi alianțe.
Pe fondul destrămării coaliției PNL și PSD au format o nouă alianță și au implementat o rotativă a premierilor între 2021 și 2024. Din coaliție a făcut parte o perioadă și UDMR. PSD și PNL și-au împărțit cele mai importante ministere: Sănătatea, Finanțele, Transporturile, Apărarea, Justiția, Internele, iar UDMR aluat ministerele Dezvoltării și Mediului. Această configurație a urmat logica unei distribuții aproximativ egale între PSD și PNL, cu UDMR primind portofolii fixe. La rotativă UDMR a ieșit de la guvernare, lăsând doar PNL și PSD care și-au împărțit în mod egal portofoliile.
Proiecția proporțională a portofoliilor în actuala coaliție
Într-o simulare teoretică a repartizării portofoliilor pe baza rezultatelor alegerilor parlamentare din 2020, unde partidele au obținut următoarele procente: PSD: 22.30%, PNL: 14.28%, USR: 12.26%, UDMR: 6.38% ar putea rezulta un număr total de 12 de portofolii, deși este posibil ca unele ministere să fie reconfigurate, iar altele chiar să dispară.
Dacă considerăm totuși un număr de 12 de portofolii, acestea ar putea fi repartizate astfel:
PSD: 22.30% → 4,46 portofolii (~4-5 ministere).
PNL: 14.28% → 2,86 portofolii (~3 ministere).
USR: 12.26% → 2,45 portofolii (~2-3 ministere).
UDMR: 6.38% → 1,28 portofolii (~1 – 2 ministere).
Dacă principiul proporționalității ar fi aplicat, PSD ar rămâne partidul dominant în coaliție, urmat de PNL. USR ar avea un rol semnificativ redus comparativ cu perioada în care era partener principal cu PNL, iar UDMR și-ar păstra influența constantă asupra unui minister mai tehnice. Totuși, această abordare teoretică ignoră dinamica negocierilor politice, unde factori precum importanța portofoliilor și contextul politic pot ajusta semnificativ repartizarea finală. De asemenea, așa cum a fost menționat există posibilitatea comasării unor ministere sau chiar dispariția altora. În final doar în urma acestor negocieri directe care se duc zilele acestea am putea avea o imagine mai clară asupra viitorului guvern.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
