Decizie istorică: România intră complet în Spațiul Schengen. Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Și preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că România este în Schengen cu drepturi depline, spunând că este o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi.
Premierul Marcel Ciolacu a scris şi el pe X că România aderă în totalitate la zona Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, în urma deciziei de joi.
„Un beneficiu major pentru economia noastră şi călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc şi călătoresc în UE”, a comentat Ciolacu.
#Romania fully accedes to the #Schengen area starting January 1st 2025, following today’s #JHA 🇪🇺 decision.
A major benefit for our 🇷🇴 economy and faster journeys home for the millions of Romanians living and traveling in the #EU.#WeAreSchengen— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) December 12, 2024
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a postat la rândul ei un mesaj, în română și în bulgară, în care a salutat decizia Consiliului JAI.
Fully in Schengen – where you belong.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 12, 2024
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://data.consilium.europa.eu/.
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.
Revenim cu detalii
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
