MA: Dezinformările despre Legea dronelor şi Legea desfăşurarii pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare

Ministerul Apărării a transmis, vineri, informaţii despre acte normative transmise Parlamentului spre aprobare şi în legătură cu care afirmă că au apărut în spaţiul public ”o serie de informaţii false, manipulări şi exagerări bazate pe scoaterea din context”. Este vorba despre Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional şi Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.

”Guvernului României a aprobat, în şedinţa din 12 decembrie, transmiterea către Parlamentul României a două proiecte legislative iniţiate de Ministerul Apărării Naţionale. Cele două proiecte au parcurs procesul de transparenţă decizională cerut de lege, fiind organizate inclusiv dezbateri publice, aşa cum poate fi observat din consultarea secţiunii Proiecte de acte normative aflate în procedură de transparenţă decizională, de pe pagina de internet a MApN”, anunţă, vineri, Ministeruş Apărării.

”Aceste dezinformări, care au rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendinţelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susţinute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO”, a mai transmis Ministerul Apărării.

Instituţia precizează care sunt proiectele de lege şi ce prevăd acestea.

Primul act normativ este Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care ”îşi propune să stabilească un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional”.

”Noua perspectivă cu privire la controlul utilizării spaţiului aerian naţional are în vedere realităţile mediului de securitate actual şi viitor. Ca urmare a războiului ilegal declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, ţară cu care România împarte o graniţă cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian naţional şi siguranţei aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include şi noile tipuri de mijloace de atac utilizate”, a transmis Ministerul Apărării.

Potrivit ministerului, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, va stabili autorităţile şi instituţiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional, nu doar de către aeronave, ci şi de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spaţiul public prin termenul generic de drone, precum şi alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.

”Prin completările şi prevederilor noi incluse, actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziţia autorităţilor competente, în scopul asigurării unei eficienţe sporite în ceea ce priveşte respectarea regulilor de utilizare a spaţiului aerian naţional, ceea ce va contribui la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei, inclusiv în situaţii de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federaţia Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul naţional al României, precum şi pentru cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul naţional”, a mai transmis Ministerul Apărării.

Al doilea proiect, Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, ”urmăreşte crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare, prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români”.

”Necesitatea promovării proiectului de lege a apărut, în mod obiectiv, din faptul că actualul cadru normativ nu acoperă nevoile noilor realităţi rezultate din urma aceloraşi evoluţii din regiune, în care agresiunile repetate şi ilegale ale Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran, cu care ţara noastră se învecinează, creează riscuri de securitate pentru România şi pentru Alianţa Nord Atlantică”, a mai transmis ministerul.

Specialiştii instituţiei precizează că proiectul de lege propune completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional de către forţele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru naţional, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni împotriva ţării noastre sau a teritoriului comun al Alianţei.

”Adoptarea acestui proiect va oferi baza legală pentru luarea în mod oportun şi eficient de măsuri de prevenire şi descurajare a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durate limitate, în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale (stare de mobilizare, de asediu sau război), potrivit legislaţiei în materie. Ca urmare a declanşării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federaţia Rusă, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru ţările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de această situaţie, inclusiv pentru România”, arată Ministerul Apărării.

Astfel, începând cu anul 2022, efectivele militare ale ţărilor NATO dislocate pe teritoriul României au fost sporite, fiind în prezent de aproximativ 5.000 de militari din Statele Unite, Franţa – ţara care şi-a asumat conducerea Grupului de Luptă NATO de la Cincu, Spania, Portugalia, Polonia,  Belgia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Italia, Norvegia, Bulgaria, Turcia, Luxemburg, Germania, Grecia, Macedonia de Nord şi Ungaria.

Pentru anul 2025, este estimat ca acest număr să se apropie de 9.000, pe timpul primăverii, când se va desfăşura pe teritoriul naţional un exerciţiu important, în cadrul căruia Franţa va disloca în România, aşa cum a anunţat deja, efectivele unei brigăzi.

Această nouă realitate operaţională impune un cadru de cooperare între forţele aliate care sunt dislocate pe teritoriul naţional şi Armata României, un cadru juridic adaptat, în mod realist şi eficient, la exigenţele desfăşurării unor misiuni sau operaţii în context aliat.

Ministerul explică detaliat şi în ce constau dezinformările. Prezentăm integral explicaţiile MApN.

1. Cea mai vehiculată dezinformare vizează al doilea dintre cele două proiecte prezentate mai sus, fiind centrate în jurul conceptului de transfer de autoritate.

Acest concept, care este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în desfăşurarea operaţiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliţie, este definit în proiectul de lege drept o acţiune prin care diferite grade de autoritate ale comenzii şi controlului asupra unor forţe desemnate sunt conferite, pe o durată determinată, de către comandantul forţelor aliate sau autorităţile militare ale statelor participante la o coaliţie pe teritoriul statului român către şeful Statului Major al Apărării sau, după caz, de către acesta unui comandant aliat sau de coaliţie, în condiţiile legii române şi ale tratatelor la care România este parte (art. 3, alin. 1, lit. d).

Proiectul de lege în discuţie prevede două posibilităţi în care, pe timpul unor misiuni şi operaţii militare care s-ar putea desfăşura pe teritoriul statului român, la care ar participa şi forţe armate străine, comandanţii desemnaţi să conducă aceste misiuni sau operaţii vor exercita comanda operaţională (adică doar în legătură cu şi pe timpul desfăşurării acestor misiuni sau operaţii) a efectivelor militare române şi străine participante.

Comandanţi desemnaţi să conducă misiuni sau operaţii pot fi români (art. 7, alin. 1) sau străini (art. 7, alin. 2).

Acest aspect, al creării cadrului juridic prin care este autorizat transferul de autoritate către un comandant străin, a generat o serie întreagă de interpretări alarmiste, care prezintă această procedură drept o formă de… renunţare la suveranitatea naţională (!).  Într-o notă conspiraţionistă, această procedură este prezentată ca fiind neconstituţională sau un act iresponsabil şi chiar trădare a ţării şi a intereselor naţionale (!).

În fapt, procedura transferului de autoritate este reglementată în legislaţia românească de mai bine de 13 ani, în Legea 121 din 2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. La articolul 11, acest act normativ defineşte în mod similar transferul de autoritate către un comandant străin sau român, însă stabileşte această procedură ca fiind aplicabilă doar în misiuni şi operaţii multinaţionale desfăşurate în afara teritoriului României. Această limitare geografică era justificată de realităţile mediului de securitate ale vremurilor la care a fost adoptată legea, care făceau ca ameninţările şi pericolele să se manifeste în teatrele de operaţii. Din păcate, războiul de agresiune al Rusiei declanşat în 2022 a adus aceste ameninţări la frontierele NATO şi la graniţa României cu Ucraina. De aceea, pentru adaptarea la noile realităţi, este necesar un cadru juridic prin care să se poată asigura principiul comenzii unice pentru un comandant român sau aliat, în orice situaţie în care s-ar planifica şi executa operaţii sau misiuni militare pe teritoriul naţional, în care să fie angrenate atât efective ale Armatei României, cât şi ale armatelor aliate.

Exercitarea comenzii de către un comandant, fie el român sau străin, nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranităţii niciuneia dintre ţările ale căror efective participă la misiunea sau operaţia în discuţie.

Transferul operaţional către un comandant străin nu implică întreaga Armată a României, ci doar acele efective desemnate să participe la misiunea sau operaţia pe care acesta o va comanda. Orice altă interpretare este falsă!

Proiectul legislativ înaintat Parlamentului, prevede în mod expres, la art. 3 alin (2), că „misiunile şi operaţiile militare se execută de către forţele armate în mod exclusiv/sau cu participarea forţelor armate străine, cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, acordurilor bilaterale şi multilaterale şi a înţelegerilor tehnice încheiate cu forţele armate străine”. Ca atare, acuzaţiile de neconstituţionalitate sau trădare a intereselor României sunt false şi total nejustificate.

2. O altă acuzaţie fără justificare este legată de prevederile art. 6 alin. (1), prin care, „pe durata participării la misiuni şi operaţii militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, personalul forţelor armate române şi străine poate face uz de armamentul, muniţiile şi dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislaţia României şi cu regulile de angajare autorizate”.

Această prevedere este prezentată în mod fals drept o autorizare acordată forţelor armate române şi străine de a folosi muniţia de război împotriva populaţiei civile participante la proteste (!). Şi această formă de manipulare se înscrie în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate  de a-şi îndeplini misiunile constituţionale.

Această formă de interpretare a textului legislativ este o manipulare şi nu are legătură cu realitatea obiectivă. Condiţiile în care efectivele militare participante pot face uz de muniţie de război sunt strict definite, în acord cu legislaţia României şi cu regulile de angajare, care sunt fundamentate obligatoriu pe temeiuri legale (care urmăresc asigurarea deplinei conformităţi cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu), politice (care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile şi operaţiile militare corespund obiectivelor politico-militare şi stării finale dorite) şi militare (care vizează asigurarea premiselor necesare desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, precum şi asigurarea protecţiei forţelor proprii/aliate/de coaliţie).

Citeste mai mult AICI

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News