Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, unul dintre cei mai activi susținători ai aderării României la spațiul Schengen, cu numeroase acțiuni și demersuri realizate în ultimul deceniu, și parte din echipa de negociere care a obținut acest obiectiv important pentru țara noastră a explicat pentru cititorii Psnews.ro impactul aderării la zona de liberă circulație începând cu 1 ianuarie 2025.
Domnule Negrescu, începând de la 1 ianuarie 2025 România va fi membru cu drepturi depline în spațiul Schengen. Care sunt beneficiile concrete ale eliminării controalelor la granițele terestre?
Această decizie istorică, prin care, nu trebuie să ne ferim s-o spunem răspicat, s-a îndeplinit un proiect major de țară, va aduce beneficii multiple, concrete și imediate. Intrarea României în spațiul Schengen ar putea genera o creștere de până la 2% a PIB-ului încă de anul viitor, datorită facilitării comerțului și a reducerii costurilor logistice. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari, iar zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent.
Bineînțeles, aderarea completă la spațiul Schengen aduce cu sine și oportunități sociale, iar cetățenii români vor deveni, în sfârșit, după mai bine de 13 ani de așteptare, cetățeni europeni cu drepturi depline. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în cadrul procesului de integrare, care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face ca apartenența la Uniunea Europeană să fie ireversibilă.
Ați fost, de-a lungul ultimului deceniu, unul dintre cei mai activi susținători ai aderării României la spațiul Schengen. Vă mai amintiți care au fost primele acțiuni pe care le-ați inițiat în această direcție și ce rol au jucat acestea?
Aderarea României la spațiul Schengen este o obligație pe care ne-am asumat-o încă de la semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, însă drumul până aici a fost unul complex. Și vă mulțumesc pentru oportunitatea de a le reaminti cititorilor dumneavoastră despre eforturile financiare și umane, pe care țara noastră le-a depus în toți acești ani. Personal, am promovat acest obiectiv de țară încă din momentul în care am creat, alături de colegii mei, cărora le mulțumesc și pe această cale, organizația PES activists România, imediat după ce România a devenit parte a Uniunii Europene. Ulterior, în 2014, când am obținut primul mandat de europarlamentar, mi-am dat seama, în contextul în care România îndeplinea încă din 2011 toate exigenţele tehnice prevăzute de acquis-ul Schengen, că avem nevoie de o strategie coordonată pentru a reuși, care să implice atât acțiuni instituționale, cât și mobilizarea cetățenilor.
Am lansat atunci campania „România Cere Schengen”, alături de PES activists România și Partidul Social Democrat, cu scopul de a atrage atenția la nivel european asupra blocajelor nejustificate. Am reușit să strângem peste 50.000 de semnături ale românilor, pe care le-am depus la Parlamentul European, iar acest demers a dus la adoptarea unor rezoluții de sprijin realizate cu sprijinul Grupului S&D din legislativul european. În urmă cu doi ani am lansat o nouă campanie, „RomâniiMerităînSchengen”, prin intermediul căreia care am implicat din nou în mod activ cetățenii. Una dintre acțiunile simbolice a fost trimiterea a zeci de mii de cărți poștale către liderii europeni, prin care românii cereau respectarea drepturilor lor. Aceste inițiative au consolidat sprijinul din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES), care a adoptat o rezoluție oficială în sprijinul nostru.
Astfel, colegii mei din Grupul S&D au preluat inițiativa noastră și împreună am putut genera o rezoluție a Parlamentului European care a permis repunerea subiectului pe agenda europeană a aderării României la spațiul Schengen după mulți ani de așteptare. În paralel au fost organizate misiuni de negociere în Olanda și Austria, am deblocat situația politică din Suedia, și am discutat inclusiv cu europarlamentarii care votaseră împotriva unor rezoluții de sprijin pentru țara noastră, convingându-i chiar pe unii dintre ei să își schimbe votul exprimat într-unul în favoarea României.
Pe lângă aceste demersuri ați susținut și numeroase intervenții în Parlamentul European în favoarea acestui deziderat. Ați reușit să obțineți, prin intermediul acestora, sprijin suplimentar din partea reprezentanților statelor membre?
Mă bucur că și intervențiile mele repetate, prin care am atras atenția asupra faptului că politizarea excesivă a procesului de aderare contravine principiilor de funcționare ale Uniunii Europene, au avut efect. Aș vrea să reamintesc pe această cale că Partidul Social Democrat a reușit să coaguleze întreaga familie politică europeană, care a susținut fără echivoc țara noastră, fapt dovedit inclusiv prin rezoluțiile adoptate la congresele PES și respectiv prin faptul că Grupul S&D din Parlamentul European a fost singurul care a votat în unanimitate rezoluțiile din anii precedenți în favoarea aderării României la spațiul Schengen.
Am mai avut, de-a lungul timpului, numeroase întâlniri cu președinții Parlamentului European, cu comisarii europeni responsabili, am solicitat președinţilor Comisiei Europene să acționeze, am avut întrevederi cu reprezentanții țărilor care au deținut președinția Consiliului UE, am obținut susținerea Partidului Socialiștilor Europeni (PES) și, în calitate de autor al raportului privind funcționarea relațiilor instituționale dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, am introdus prevederea conform căreia este posibilă contestarea legalității veto-urilor exprimate de statele membre, dacă acestea încalcă legislația și tratatele UE. Sprijinul oferit de instituțiile europene a fost unul esențial în tot acest proces la care am avut onoarea să contribui și prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu, căruia îi mulțumesc pentru încrederea acordată. Am făcut parte din echipa care a facilitat, în decembrie 2023, obținerea acordului pentru aderarea României la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, iar în acest an l-am însoțit la negocierile decisive purtate în capitalele europene. Astăzi, practic, vedem cu toții rezultatul acestor eforturi coordonate și susținute.
Care considerați că este lecția principală a acestui proces?
Cred că această reușită arată că în politica europeană este nevoie de determinare, coerență și o abordare bine coordonată, atât la nivel național, cât și european. Nu am renunțat în fața obstacolelor și am continuat să ne luptăm pentru ceea ce România merită. Aderarea completă este rezultatul unui efort colectiv, susținut atât de liderii politici, cât și de cetățeni.
Ce mesaj aveți pentru români acum, în pragul acestui moment istoric?
Mesajul meu este unul simplu: Apartenența deplină a României la spațiul Schengen este un pas care ne consolidează locul în Uniunea Europeană și ne permite să demonstrăm și mai mult angajamentul nostru față de dezvoltarea proiectului european. Timpul va confirma, cu certitudine, că aceasta este calea corectă, iar locul României este într-o Uniune Europeană generatoare de securitate și prosperitate pentru cetățenii săi și nu în izolarea în care vor s-o arunce reprezentanții partidelor extremiste.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
