România se confruntă cu o stagnare economică în ciuda faptului că la 1 august 2024 au apărut în plus 20.000 de deponenți de bilanț, comparativ cu 2023, a declarat marți președintele Camerei de Comerț a României (CCIR), Mihai Daraban, la un eveniment de specialitate.
Mediul de afaceri dă semne concrete că şi-a epuizat capacitatea de a plăti taxe suplimentare, iar de investiţii directe spectaculoase în România nici nu mai poate fi vorba, atât timp cât nu există predictibilitate fiscală.
Indicatorii macro economici ai României trag tot în jos, însă acest lucru nu pare să-i impresioneze pe conducătorii statului, care, presaţi de Comisia Europeană să reducă deficitul bugetar, iau măsuri care lovesc tot într-un mediu privat sufocat deja de biruri.
„Aş scoate statul din ecuaţie când vorbim despre economie, pentru că din cei 866.601 de deponenţi de bilanţ la 1 august anul trecut, mai sunt 1.480 de agenţi economici cu capital 100% de stat şi până la 1.637 de societăţi unde statul are peste 50% participaţie.
Deci, practic vorbim de un mediu de business cvasi privat, unde observaţiile noastre sunt şi anume că s-a stagnat. S-a stagnat economic în ciuda faptului că au apărut 20.000 de deponenţi de bilanţ în plus faţă de 2023. În 2023, au fost 846.457 care au depus bilanţul la aceeaşi dată şi s-a înregistrat o cifră de afaceri de 494 de miliarde de euro, la vremea respectivă spectaculos, pentru că veneam după pandemie. A fost o creştere de 102 miliarde de euro a cifrei de afaceri şi, bineînţeles, un profit de 54,6 miliarde de euro.
Iată că pentru 2024, în aceeaşi perioadă, deşi sunt 866.601 de deponenţi de bilanţ, cu 20.000 în plus, cifra de afaceri a scăzut la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut, la 51,17 miliarde de euro.
Ce vreau să spun: capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a cam epuizat, nu se poate face mai mult. Nu au fost nici intrări spectaculoase de investiţii directe în România, pentru că nu mai suntem atractivi”, a declarat, marţi, 14 ianuarie, în cadrul conferinţei cu tema „Ce facem cu economia României?”, a punctat Mihai Daraban.
Președintele CCIR a mai afirmat că, atunci când s-a introdus impozitul de 1% pe cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro, erau vizate 1.042 de societăţi comerciale, care aveau o cifră de afaceri de 246 de miliarde de euro, iar în circa şase luni de la implementare, numărul de companii vizate a scăzut la 1.017, iar cifra de afaceri a devenit 233 de miliarde de euro.
„Statul ar trebui să îşi aleagă alte ţinte, pentru că mediul de afaceri este un organism viu care până la urmă se obişnuieşte cu otrava şi va găsi anticorpi. Statul nu ar trebui să intre în acest joc de uzură, pentru că are suficiente ţinte”, a precizat Mihai Daraban, menţionând în acest caz numărul în creştere de firme active care nu depun bilanţuri la Registrul Comerţului.
În opinia preşedintelui CCIR, România ar trebui să realizeze o reorganizare administrativ-teritorială pentru a scădea cheltuielile statului, astfel încât să poată fi creat un buget confortabil din care să fie oferite facilităţi unor investiţii de care ţara noastră are nevoie.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Camera de Industrie și Comerț a României și Confederația ‘Patronatul Român’ au organizat marți conferința cu tema: ‘Ce facem cu economia României?’
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
