În întreaga Europă Centrală și de Est, ascensiunea forțelor politice pro-ruse, care se opun sprijinului pentru Kiev, amenință efortul Ucrainei de a respinge invazia rusă pe scară largă. Cea mai serioasă alertă pentru Kiev e chiar situația din România, scrie Le Monde, citată de Rador și G4Media.
Le Monde, despre situația politică din România
Cea mai serioasă alertă pentru Ucraina sunt alegerile prezidențiale din România. Candidatul pro-rus Călin Georgescu a promis că va opri toate livrările de arme dacă va câștiga.
Alegerile vor fi reluate, dar Georgescu și-ar putea întări scorul prin mobilizarea părții electoratului încă șocată de anularea votului, încă prost explicată de autorități.
Dacă România n-ar mai permite trecerea armelor pe teritoriul său spre Ucraina, situația ar putea deveni rapid catastrofală pentru Kiev.
„Nu toate transporturile pot trece prin Polonia. Ca să nu mai vorbim de problema carburanților și a reparațiilor” vehiculelor militare, care tranzitează sau au loc pe teritoriul României, a explicat Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO. De asemenea, România participă la programul de pregătire al piloților ucraineni pentru a manevra F-16.
Ce se întâmplă cu alegerile din alte state și de ce ajutorul pentru Ucraina e în pericol
Poziția așa-zis „pro-pace” premierului ungar Viktor Orban, în conformitate cu interesele Rusiei, se răspândește în întreaga regiune, inclusiv în Polonia, chiar dacă acolo rămâne o foarte mică minoritate.
„În prezent, majoritatea cetățenilor din Europa Centrală și de Est percep în continuare Rusia drept principala amenințare la adresa securității țării lor, dar această percepție este în scădere”, a declarat Katarina Klingova de la grupul de reflecție Globsec, care organizează în fiecare an sondaje de opinie în regiune pe acest subiect
În Austria, liderul formațiunii de extremă dreaptă Partidul Libertății (FPÖ) a fost însărcinat să facă noul guvern, după ce a câștigat alegerile de anul trecut. Acest partid nu e de acord nici măcar cu simpla trecere a armelor NATO pe teritoriul său spre Ucraina, ceea ce ar putea prelungi timpul livrărilor din Italia, de exemplu.
În Slovacia, premierul Robert Fico e tot mai apropiat de Vladimir Putin, pe care l-a vizitat în decembrie. Fico amenință că va întrerupe „ajutorul umanitar” și „electricitatea”, precum și „prestațiile sociale” pentru refugiați, dacă Kievul nu va relua tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său.
„Până acum, Fico a fost întotdeauna foarte zgomotos, dar cuvintele lui rareori se potrivesc cu acțiunile sale”, a declarat, totuși, Dmytro Kuleba, un fost ministru de Externe ucrainean (2020-2024),
Și sprijinul Cehiei s-ar putea schimba după alegerile legislative din toamnă. Toate sondajele prevăd o victorie zdrobitoare pentru afaceristul populist Andrej Babis, care promite că va reduce povara financiară a sprijinului ceh pentru Ucraina.
De asemenea, forțele pro-ruse prind curaj și în Bulgaria, care de trei ani se confruntă cu o acută criză politică.
În așteptarea lui Trump
Ascensiunea lui Donald Trump la putere în SUA, care va avea loc oficial pe 20 ianuarie, a paralizat multe forțe politice pro-ucrainene din regiune. „La capitolul arme, lucrurile nu s-au schimbat încă concret pentru Ucraina, pentru că deciziile pe acest subiect au fost luate cu luni în urmă, dar va fi din ce în ce mai greu să avem țările din regiune la masa negocierilor, mai ales dacă americanii se vor retrage”, susține Vesela Cerneva de la think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe.
Unii au speranțe că Donald Trump va fi mai dur cu Vladimir Putin decât așteptările create, dar mulți alți actori din regiune sunt mai pesimiști și mizează doar pe alegerile germane, sperând că acestea vor scoate la iveală o majoritate pro-ucraineană.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
