Guvernul a adoptat joi Ordonanța de Urgență (OUG) prin care sunt stabilite calendarul alegerilor prezidențiale din luna mai și o serie de reguli privind campania electorală. 11 organizații atrag atenția că oamenii simpli ar putea fi afectați de noile prevederi introduse de Executiv fără o dezbatere publică: „Sunt multe aspecte din proiectul propus care pot afecta drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare”.
- Guvernul a stabilit în mod oficial ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc în 4 mai, iar cel de-al doilea în 18 mai. Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Modificarea legii electorale trebuie făcută transparent și fără a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, spun, într-un comunicat de presă, 11 organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Exert Forum și Centrul pentru Jurnalism Independent.
Organizațiile spun că este „de neacceptat” adoptarea OUG-ului fără o consultare publică: „Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică și nici nu a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social. Reamintim că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, etapa consultării publice este obligatorie și premergătoare traseului instituțional”.
„O amenințare la adresa libertății de exprimare”
Reprezentanții societății civile reclamă că Articolul 15 din Ordonanța adoptată joi de guvern este neclar.
„În forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică”, atrag atenția organizațiile.
Articolul 15 din OUG prevede:
„O definiție atât de largă a publicității politice în art. 15 reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conținutul care nu ar trebui să intre în sfera publicității politice”, explică organizațiile.
„De aceea, acest articol trebuie modificat. În plus, OUG introduce reglementări privind publicitatea politică care intră în contradicție cu legislația privind finanțarea campaniei electorale și cu cea privind organizarea alegerilor, ceea ce creează și mai multă confuzie”, adaugă cele 11 organizații.
„Autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime”
Ele atrag atenția și asupra amenzilor pentru marile platforme de socializare prevăzute în OUG:
„Art. 16 (7) din text, care prevede amenzi substanțiale pentru marile platforme, pare a ignora că reglementarea acestora se face – conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în text – direct de către Comisia Europeană, iar instituțiile românești nu pot da amenzi unor entități juridice care nu sunt înregistrate în România”.
Articolul complet la care se face referire:
„Structurile de securitate care au semnalat nereguli nu au publicat un raport privind cauzele și implicațiile respectivelor nereguli”
Reprezentanții societății civile mai acuză că nici instituțiile responsabile pentru organizarea alegerilor, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar nici serviciile secrete care au semnalat nereguli în organizarea alegerilor nu au publicat cauzele și implicațiile acestor nereguli.
„Președintele Autorității Electorale, dl. Greblă, a declarat chiar că ar fi organizat alegerile impecabil, ignorând o singură problemă fundamentală – faptul că au fost anulate, inclusiv din motive care țin de eșecul controlului finanțării electorale. În absența unei astfel de analize, este foarte dificil să evaluăm dacă măsurile propuse de Guvern răspund problemelor identificate”, mai afirmă cele 11 ONG-uri.
Acestea atrag atenția că autoritățile ar trebui să își asume erorile făcute și să creeze un cadru previzibil „care sa permită o dezbatere electorală reală și echitabilă în mediul online, oferind condiții egale tuturor candidaților – și nu o limitare suplimentară și excesivă a comunicării politice”.
„În același timp, alte aspecte fundamentale legate de transparența finanțării politice și electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenții, transparența și verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanțare intermediare, etc”, explică organizațiile.
Ele spun că Guvernul aplică „metode opace de guvernare”, deși în actualul context politic și social este nevoie de deschidere din partea acestora: „Fără o dezbatere publică reală autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime care trebuie să existe în societate”.
Cele 11 organizații semnatare:
- Expert Forum, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, ActiveWatch
- Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Democrației
- Miliția Spirituală, Asociația Respiro Human Rights Research Centre
- Centrul pentru Resurse Civice, Maria Krause, expert electoral independent
- CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
