Infrastructura de colectare a deşeurilor în Bucureşti este insuficientă, deoarece nu există staţii de transfer al deşeurilor municipale, nu există nicio instalaţie de tratare termică a deşeurilor municipale, nu există nicio instalaţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale, ceea ce face ca gradul de colectare separată a deşeurilor reciclabile menajere şi similare să fie scăzut. Sunt concluziile celui mai recent raport realizat de Curtea de Conturi cu privire la depozitarea deşeurilor.
„În cadrul Planului de Gestionare a Deşeurilor din Muncipiul Bucureşti pentru perioada 2020-2025 au fost prevăzute obiective şi măsuri în concordanţă cu cerinţele legale care să contribuie la mai buna gestionare a deşeurilor, în sensul depozitării numai a deşeurilor supuse în prealabil unor operaţii de tratare, al depozitării deşeurilor numai în depozite conforme şi al intensificării controlului privind modul de desfăşurare a activităţilor de gestionare a deşeurilor municipale“, se arată în raport, potrivit zf.ro.
Echipa de audit a constatat însă că gradul de colectare separată, în general, este foarte scăzut din cauza utilizării staţiilor de sortare, în cea mai mare parte, pentru deşeurile colectate în amestec, cu toate că unele staţii au fost proiectate să sorteze deşeuri colectate separat.
„Infrastructura de colectare separată a deşeurilor reciclabile este slab dezvoltată şi destul de puţin utilizată de către generatorii deşeurilor, astfel încât cantitatea de deşeuri reciclabile, colectate separat de către operatorii de salubrizare, este foarte redusă. La nivelul Municipiului Bucureşti există, pe lângă operatorii de salubrizare, un număr de 41 de colectori de deşeuri de ambalaje, care deţin autorizaţii de mediu şi care realizează colectarea deşeurilor reciclabile, direct de la generatori.“
Reţeaua de sortare cuprinde zece staţii, situate în Bucureşti şi Ilfov, doar una dintre acestea fiind realizată prin investiţie publică, mai exact cea din sectorul 3. Aceste staţii procesează deşeuri reciclabile colectate din Municipiul Bucureşti şi din judeţul Ilfov şi sunt, în mare parte, semi-mecanizate. Staţiile de sortare funcţionează mult sub capacităţile şi performanţele proiectate, iar eficienţa lor este mai mică decât cuantumul de 75%, prevăzut prin OUG 74/2018. Ţinta de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale este de 50%, însă, din cauza faptului că nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată şi nici nu s-a investit în staţii de sortare automatizate, aceasta nu a fost atinsă.
Comisia Europeană a recomandat construirea unui SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor), iar în acest scop s-a constituit o asociaţie de dezvoltare intracomunitară. Astfel, a fost înfiinţată Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deşeurilor municipale la nivelul Municipiul Bucureşti. În prezent, Bucureştiul dispune de un singur depozit de deşeuri, situat la Vidra, în judeţul Ilfov, după ce depozitele de la Glina-Popeşti Leordeni şi Chiajna-Rudeni au fost închise.
„Din analizele prezentate în Plan, rezultă că municipalitatea s-a angajat să scadă cantitatea de deşeuri depozitată până în anul 2025, astfel încât să ajungă la 200.810 tone (35% din cantitatea anului 1995). Evaluând datele privind cantităţile depozitate în perioada 2015-2019, reiese că la mijlocul perioadei necesare atingerii ţintei, se depozitau deşeuri într-o cantitate de patru ori mai mare decât ţinta fixată pentru finalul perioadei. Dacă analizăm evoluţia cantităţilor depozitate, reiese că singurul factor care a contribuit la reducerea acestora a fost suspendarea activităţii uneia dintre gropile de gunoi şi dirijarea deşeurilor către judeţele limitrofe“, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
