Viitorul sună gri, și asta pentru că soluțiile ce se puteau lua zece ani nu ar mai „salva” situația prezentă. Din cauza problemelor structurale – lipsa cronică a investițiilor în educație, analfabetismul funcțional, inegalitățile sociale, ieșirea timpurie din școală, lipsurile sistemului de protecție socială, salariile mici și polarizarea din piața muncii – toate îi fac pe tineri să aleagă, printre altele, șomajul sau plecatul din țară. Totuși, presiunea „plătirii pensiilor” este pusă pe ei.
20,6% din tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani nu erau angajați în 2022, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Iar rata șomajului a avut cel mai ridicat nivel (22,8%) în rândul acestei grupe de vârstă, în același an. Iar unul din 5 nici nu muncește si nici nu studiază, cifre care situează România pe primul loc în UE.
Care sunt problemele structurale?
De ce unul din 5 tineri nici nu muncește, dar nici nu studiază? Sociologa Elena Trifan crede că tinerii nu refuză să lucreze, ci nu lucrează în mediul formal, adică nu au contract de muncă legal.
„Probabil lucrează ca zilieri în România sau în afară. Și al doilea aspect este genul, 13,4% sunt bărbați și 27,7% sunt femei, adica e diferență mare de gen. Probabil au copii sau se ocupă de munca domestică, în general. Apoi e diferența de mediu de provenință: în mediul rural, care mi se pare că, da, confirmă că nu e un refuz, ci sunt în munca ziliera sau domestică. Și cred că tinerii apelează la soluțiile astea pentru că fie nu găsesc un loc de muncă, fie pentru că salariile sunt prea mici și nu le ajung să supraviețuiască, așa că preferă să plece în afară pentru câteva luni”, arată specialista.
Pentru a vedea de ce tinerii nu muncesc legal și nu studiază, trebuie privit tabloul de ansamblu din punct de vedere socio-economic.
„Problema este mult mai complexă și mai mult legată de întrebarea „de ce nu studiază tinerii”, adică de ce nu mai sunt încă în educație, și aici e legată de sărăcie. În 2020, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru persoane sub 18 ani era de 36,3% – un procent imens. Mulți nu își mai permit să meargă la școală și preferă să meargă să lucreze. Sau pentru unii, având în vedere că uneori sunt discriminați, nu sunt ajutați dacă au dificultăți în învățare (evident că situația este cumulată și cu salariile mici ale profesorilor) le este mai ușor să meargă să lucreze în străinătate. Mi se pare o problemă a sistemului în întregime, nu doar a celui de educație. Devine din ce în ce mai clar că veniturile legale sunt prea mici. Spre exemplu, veniturile medii în gospodăriile de tineri (adică unde capul familiei este o persoană între 15-24 de ani) sunt de 2,317 per persoană, cumulat venituri per persoană. În sunt și dispuneri foarte inegale ale veniturilor, 10% din persoanele cele mai sărace din România au la dispoziție aproape 667 de lei/per persoană, în timp ce cele mai bogate 10% au 6,029 de lei, care nici ea nu e o sumă foarte mare. Legătura dintre economii şi nivelul veniturilor este evidentă în distribuţia pe decile. Gospodăriile din prima decilă înregistrează economii de +0,1% din totalul veniturilor, iar gospodăriile din următoarele nouă decile înregistrează economii, care ajung la decila D10 la +18,0% din veniturile totale”, explică Elena Trifan, citând date INS.
Problemele de pe piața muncii identificate de tineri
Stresul, personalul insuficient angajat și supraîncărcarea angajaților, epuizarea, nivelul salarial scăzut raportat la munca depusă comparativ cu țările din UE și dificultatea avansării/promovării la locul de muncă, dar și abuzuri precum hărțuirea sexuală și mobbing-ul (în proporții mai mici) sunt problemele cu care se confruntă tinerii la locul de muncă, reiese din raportul „Tinerii și piața muncii din România. Provocări, așteptări și cunoașterea drepturilor la locul de muncă” realizat de ONG-ul pe educație Politeia și cercetătorul Sebastian Țoc, profesor la SNSPA.
Sarcina „plătirii pensiilor” pusă în cârca tinerilor
Discuțiile despre tineri și piața muncii continuă cu o veche „frică” reciclată la nesfârșit: „cine va plăti pensiile dacă sunt puțin angajați”. Însă, situația trebuie privită etic.
„Problema este determinată de modul în care este alcătuit fondul de pensii. Nu ar trebui să mai fie direct legat de contribuțiile individuale. În plus problema cu pensiile este determinată și de pilonul 2, care a fost obligatoriu și o parte din contribuții au fost direct privatizate. Apoi e o problemă de taxare, adică avem un stat care are taxe mici. Avem un venit mic din PIB în primul rând, mai ales comparativ și cu celelalte state vecine. Taxăm foarte mult munca și foarte puțin capitalul. Și taxăm și la fel, adică flat-tax în loc de impozit progresiv. Nu am avea povara pe sistemul de pensii dacă am calcula altfel fondul de pensii și am schimba impozitarea, ca să nu mai zic dacă am impozita mai mult capitalul am avea și bani pentru sănătate, educație”, conchide Trifan.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
